Stuck with the mafia

Capitolul 9

CAPITOLUL NOUĂ

     Luca s-a apropiat de mine și am tresărit. Un zâmbet întunecat i-a curbat buzele. A apăsat vârful ascuțit al cuțitului în pielea sa moale de pe antebraț, făcând sângele să țâșnească. Buzele mele s-au deschis de surpriză. A lăsat cuțitul pe măsuța dintre cele două fotolii, a luat un pahar și și-a ținut rana deasupra lui, apoi și-a privit sângele curgând fără nicio emoție înainte de a dispărea în cele din urmă în baia alăturată.

     Am auzit apa curgând și apoi s-a întors în dormitor. Amestecul de apă și sânge din pahar avea o culoare roșie deschisă. S-a apropiat de pat, și-a înmuiat degetele în lichid, apoi l-a întins pe mijlocul cearșafului. Obrajii mi s-au înroșit în urma conștientizării. M-am apropiat încet de el și m-am oprit când încă eram la o distanță rezonabilă de atingerea lui, nu că mi-ar fi fost de folos.
     M-am holbat la cearșafurile pătate.

     —Ce faci? am șoptit.

     —Ei vor sânge. Vor primi sânge.

     —Pentru ce e apa?

     —Sângele nu arată întotdeauna la fel.

El ar fi știut.

     —Este suficient sânge?

     —Te așteptai la un carnagiu?

Mi-a oferit un zâmbet sardonic.

     —Este sex, nu o luptă cu cuțite.

     "O să ți-o tragă până o să sângerezi". Cuvintele îmi erau gravate în creier, dar nu le-am repetat.

    Câte virgine ai avut, ca să știi asta? Și câte din ele au venit voluntar în patul tău? Cuvintele îmi stăteau pe vârful limbii, dar nu eram sinucigașă.

     —Nu-și vor da seama că e sângele tău?

     —Nu.

     S-a întors la masă și a turnat scotch în paharul cu apă și sângele rămas. Mi-a susținut privirea în timp ce l-a băut dintr-o înghițitură. Nu m-am putut abține să nu-mi strâmb nasul de dezgust. Încerca oare să mă intimideze? Nu era nevoie să bea sânge pentru asta. Eram îngrozită de el dinainte de a-l cunoaște. Probabil că aș fi fost încă îngrozită de el chiar și când mi-aș fi plecat capul deasupra sicriului său deschis.

     —Dar dacă vor face un test ADN?

A râs. Nu era neapărat un sunet vesel.

     —Mă vor crede pe cuvânt. Nimeni nu va pune la îndoială faptul că ți-am luat virginitatea din clipa în care am fost singuri. Nu o vor face, pentru că sunt cine sunt.

     Da, ești. Atunci de ce m-ai cruțat? Un alt gând care nu avea să iasă vreodată de pe buzele mele. Dar Luca trebuia să se fi gândit la același lucru, pentru că sprâncenele lui întunecate s-au unit în timp ce ochii lui au cutreierat pe lungimea corpului meu.

M-am încordat și am făcut un pas înapoi.

     —Nu, a spus el cu o voce joasă.

Am încremenit.

     —Este a cincea oară când te ferești de mine în seara asta.

A lăsat paharul jos și a luat cuțitul în mână. Apoi a avansat spre mine.

     —Tatăl tău nu te-a învățat să-ți ascunzi frica de monștri? Ei te urmăresc dacă fugi.

     Poate că se aștepta ca eu să îl contrazic, dar nu eram atât de pricepută la minciună. Dacă existau monștri, bărbații din lumea mea se numărau printre ei. Când a ajuns în fața mea, a trebuit să-mi înclin capul pe spate ca să-l privesc în față.