Stuck with the mafia

Capitolul 19 (2)

CAPITOLUL NOUĂSPREZECE
-partea 2-

Treizeci de minute mai târziu am parcat în fața unei clădiri sărăcăcioase, după ce am luat brioșe pentru micul dejun. Eram plină de entuziasm și mă bucuram că aveam ceva care să mă distragă de la ceea ce se întâmplase ieri.

Luca și cu mine am coborât din mașină, iar el ne-a cărat gențile în timp ce ne îndreptam spre o ușă ruginită din oțel. Camerele de supraveghere erau peste tot, iar un bărbat de vârstă mijlocie stătea într-un colț în care se aflau la o masă și un scaun, precum și un televizor. Avea două pistoale în toc. S-a îndreptat când l-a văzut pe Luca, apoi m-a zărit și pe mine și ochii i s-au făcut mari.

—Soția mea, a spus Luca cu o notă de avertisment, iar privirea bărbatului s-a îndreptat brusc de la mine.

Luca și-a pus o mână pe mijlocul spatelui și m-a indus printr-o ușă care ducea într-o sală imensă. Acolo era un ring de box, tot felul de aparate de exerciții, manechine pentru antrenamente de luptă și cuțite și un colț cu saltele unde câțiva bărbați se antrenau. Eu eram singura femeie. Luca a făcut o grimasă.

—Vestiarele noastre sunt doar pentru bărbați. De obicei nu avem vizitatori de sex feminin.

—Știu că vei avea grijă să nu mă vadă nimeni dezbrăcată.

—Poți să fii sigură de asta.

Am râs, iar câteva fețe s-au întors spre noi, apoi altele până când toată lumea s-a holbat. Rapid, s-au întors repede la ceea ce făceau când Luca m-a condus spre o ușă laterală, dar continuau să arunce priviri prost mascate în direcția mea. Câțiva dintre bărbații mai în vârstă l-au salutat pe Luca. Acesta a deschis ușa, apoi s-a oprit.

—Lasă-mă să verific dacă e cineva înăuntru.

Am dat din cap, apoi m-am sprijinit de perete în timp ce Luca a dispărut în interiorul vestiarului. În momentul în care s-a făcut nevăzut, am simțit cum toată atenția bărbaților s-a îndreptat spre mine. Am încercat să nu-i las să vadă cat de nervoasă mă făcea atenția lor și aproape că am răsuflat ușurată când Luca a ieșit din nou afară, urmat de câțiva bărbați care s-au prefăcut că nu mă observă. M-am întrebat ce le-a spus Luca.

—Vino.

Mi-a ținut ușa deschisă și am intrat într-o încăpere cu tavanul jos, plină de umiditate și de mirosul a prea multe trupuri masculine muncite din greu. Mi-am strâmbat nasul. Luca a râs.

—Nu suntem aici pentru a satisface simțurile olfactive ale femeilor.

Mi-am luat geanta de la el și m-am îndreptat spre un vestiar. Luca m-a urmat și și-a așezat propria geantă pe bancă de lemn zgâriat.

—N-ai de gând să-mi oferi puțină intimitate? am întrebat, cu mâinile pe tivul tricoului meu.

Luca a ridicat o sprânceană la mine înainte de a-și scoate tocul și apoi de a-și trage propriul tricou peste cap, dezvăluindu-și trunchiul musculos și bronzat. Și-a aruncat tricoul pe bancă, apoi și-a întins mâna după centură, cu privirea aceea provocatoare încă în ochi.

Strângând din dinți, m-am întors cu spatele la el și mi-am strecurat maioul peste cap. Am întins mâna în spatele meu pentru a deschide catarama sutienului, dar mâna lui Luca era acolo și a făcut-o în locul meu cu măiestrie. Ticălosul.