Omul, pionul destinului

Capitolul II: Alegeri

M-am indragostit, m-am indragostit iremediabil de acel barbat, iar lucrul asta a adus o schimbare in viata mea, a dat culoare si sens tuturor lucrurilor care eu nici nu stiam ca exista in interiorul meu, indragostindu-ma de el m-am regasit pe mine, acea fata imatura care zambeste mereu, care rade la glumele prietenilor, acea fata care stia sa aprecieze frumusetea sufeletelor oamenilor, nu am crezut ca ma voi redescoperi vreodata...si Doamne...cat de mult ii multumesc pentru asta, el a fost dush-ul meu rece care ma trezit la viata, la o viata frumoasa alaturi de el... . Lucrurile mergeau perfect intre noi, iar dragostea era din ce in ce mai mare, ne desopeream unul pe altul si eu ma reindragosteam de fiecare data cand il vedeam.

Am invatat atat de multe, am invatat ca timpul nu se masoara in ore ci in momente frumoase si pline de fericire traite alaturi de persoana draga sufletului tau, am invatat ca acasa nu este un loc ci un sentiment, atunci cand cineva te strange in brate si tu simti nevoia de a inchide ochii doar pentru a simti mai intens momentul, atunci poti spune ca esti acasa, in bratele acelei persoane esti acasa.

Ma intreb uneori de ce fericirea unor oameni trebuie sa fie umbrita intodeauna de persoane invidioase, geloase sau pur si simplu urate la suflet, eu am suferit mult din cauza unor persoane ca acestea, si inca o fac....cel mai bine este sa ignori aceste persoane...dar ce te faci in momentul in care persoana care ti-a pus gand rau fericirii tale este tocmai persoana care ti-a dat viata, cum sa te imparti, pe cine sa alegi, ce este mai bine?

Vocea inimii iti spune sa continui indiferent de ce spun ceilalti pentru ca ceea ce simti conteaza mai mult decat ceea ce cred altii, dar apare acea indoiala si te intrebi, te framanti  "Daca eu sunt prea indragostita? Daca nu vad cu adevarat ca relatia asta nu este potrivita pentru mine? Dar totusi, de ce il doresc atat de mult? Si daca eu gresesc?" odata aparuta indoiala apar certurile si ajungi sa fii pus in situatia de a alege, ce iti doresti tu si ceea ce isi doresc altii pentru tine!

Il sun, luasem o hotarare...

- Ne putem vedea, te rog...am ceva sa  iti spun!ii spun eu dupa ce raspunsese

- Desigur draga mea, dar ce ai patit...ai vocea trista!imi spune el, cunoscandu-se ingrijorarea din vocea lui

- Nu! Te rog sa fii la locul nostru intr-o jumatate de ora, eu te voi astepta acolo!si ii inchid fara sa ii las dreptul la replica.

Sper sa am puterea sa il privesc in ochi si sa ii spun, sper ca ma va ierta...

Plec de acasa si ma indrept spre locul nostru, pe drum retraiesc tot felul de momente si amintirile ma napadesc, iar lacrimile nu intarzie sa imi brazdeze fata, imi amintesc de cearta pe care o avusesem cu mama inainte sa plec si asta ma face sa devin si mai trista,  ajung rapid la locul ce pana astazi ne-a fost martorul evolutiei iubirii noastre iar astazi va fi martorul unui moment critic pentru noi....ma asez pe bancuta din foisorul abandonat care era situat pe faleza...aveam o priveliste minunata, era un loc retras si intim, cateodata stateam acolo noaptea si priveam stelele incercand sa le numaram....ce loc plin de amintiri...  Dar revin cu picioarele pe pamant pentru ca il vad, se apropie de mine si vazandu-ma acolo grabeste pasul...ajunge, ma saruta si ma ia in brate.

- Ce sa intamplat  iubita de mi-ai spus sa vin atat de repede,  ai patit vreo ceva?ma intreaba el, citiindu-se ingrijorarea in ochii.

- Te rog ia loc, vei intelege imediat...

Va urma!