Pasiuni periculoase

Capitolul 14

        Sunt salvata de Trent, care se apropie de Kayden si ii spune ceva, iar acesta se ridica si pleaca impreuna catre biroul lui, iar eu nu pot decat sa respir usurata. Incerc sa o ignor pe Tina care ma tot priveste insistent , si nu pot decat sa apreciez ca nu incearca sa vorbeasca din nou cu mine. Tot ce imi doresc este sa se termine ziua asta si sa ajung odata acasa.

Kayden:

   Am incercat sa vorbesc cu Katy, dar ea tot continua sa ma ignore. Era atat de trista, incat imi venea sa o strang in brate si sa o gadil pana cand incepea sa rada. Ma enerveaza ca ma ignora, dar stiu ca are dreptate. Am fost un prost si o sa ii demonstrez ca imi pare rau. Mi s-a luat o piatra de pe inima cand am vazut-o intrand pe usa cu Steph. Eram aproape sigur ca nu mai avea sa vina astazi si nu pot decat sa ii multumesc lui Dumnzeu. Simt ca o sa innebunesc daca  nu o sa reinceapa sa se poarte cu mine din nou ca inainte. Am terminat de discutat cu Trent despre incidentul cu impuscatura din urma cu cateva zile, iar acuma ma indrept din nou catre bar. Nu am de gand sa ma opresc pana cand Katy nu ma va ierta. O vad cum incearca sa stea cat mai departe de Tina si imi vine sa ma dau cu capul de pereti ca nu m-am gandit ca va trebui sa stea toata noaptea alaturi de ea dupa ce s-a intamplat aseara. Ma asez in fata barului din nou si o astept pe Katy sa se intoarca cu fata la mine, iar cand in sfarsit se intoarce o vad cum inghite in sec , apoi isi lasa privirea in jos. Urasc cand face asta. Nu imi doresc ca ea sa ma ignore sau sa fie stinghera in fata mea

- Katy.. o strig eu.

- Ai nevoie de ceva? ma intreaba ea indiferenta, iar eu simt un junghi in inima.

- Putem sa vorbim putin? o intreb bland, cu teama sa nu ma refuze,

- Trebuie sa servesc urmatorii clienti, imi raspunde ea fara ca macar sa ma priveasca. Sunt destul de putini clienti incat Tina sa se descurce singura si sa nu fie nevoie de amandoua, dar e clar ca ea vrea sa ma evite cat mai mult posibil.

- Katy.... tonul meu este rugator, dar ea se face ca nu ma aude si simt cum ma enervez. 

    Nu imi place sa fiu ignorat, iar cand o face ea este de 1000 de ori mai enervant. Dar nu ma pot supara pe ea pentru ca eu i-am gresit, si are dreptate sa ma ignore acum.  

- Katy, hai sa vorbim, te rog, mai incerc eu.

- Ti-am spus ca trebuie sa muncesc. Vocea ei este glaciala, dar eu stiu ca se preface. Vad in privirea ei ca o afecteaza ca ma aflu in preajma ei. Nu este atat de indiferenta pe cat vrea sa para.

    Nu ma mai pot abtine asa ca ocolesc barul si trec pe langa Tina, care ma priveste confuza. Am nevoie de toata stapanirea sa nu o concediez pe fata asta dupa ce m-a facut sa cad in plasa ei, aseara. Ajung in dreptul lui Katy, pe care o prind de umar si ii soptesc:

- Eu sunt seful tau si daca iti spun ca vreau sa vorbim, trebuie sa ma asculti.

     Cand am vazut ca abordarea blanda nu functioneaza, am decis sa imi incerc norocul ca seful ei, dar privirea pe care mi-o arunca ma face sa regret.

- Oh, serios? Atunci ia-ti mana de pe mine! se smuceste de langa mine, iar eu o privesc uimit.  Se intoarce din nou sa serveasca un tip , iar eu deja nu mai suport toata situatia asta . 

      O apuc de mana si o intorc cu fata la mine. Ma priveste speriata cu ochii ei mari si verzi si cu buzele usor intredeschise. Buzele pe care imi doresc nespus de mult sa le sarut. Ma aplec si o ridic pe umar, iar ea scapa un icnet de uimire. Regret alegerea facuta in momentul in care realizez ca poarta o rochie destul de scurta, asa ca o apuc de marginea ei sa i-o tin nemiscata peste fund, pe care incerc sa il feresc de pirivirile curiosilor. Iar totul ar fi mult mai usor daca ea nu s-ar m-ar foi ca un vierme  in bratele mele.

- Kayden! Ce dracu faci? Da-mi drumul!

- Pisicuta a scos ghiarele. spun eu incet, mai mult pentru mine.

- Kayden! Lasa-ma jos! tipa ea la mine. 

    Trebuie sa recunosc ca toata situatia este foarte excitanta pentru mine, cu mana atingandu-i fundul si trupul ei fierbinte frecandu-se neincetat de al meu. Intru cu ea pe usa biroului meu, pe care o inchid, apoi imi las pisicuta salbatica usor jos din brate. O privesc si Doamne, femeia asta este superba. Cu parul putin ciufulit, dupa ce a stat atarnata pe umarul meu si privindu-ma incruntata. Stiu ca trebuie sa imi cer iertare pentru ieri, asa ca in momentul in care deschide gura sa spuna ceva,  o opresc imediat, tragand-o intr-o imbratisare.  Ii lipesc trupul de al meu si o tin strans. La inceput se zbate sa scape din stransoarea mea, dar cand vede ca este imposibil, renunta si ramane nemiscata.  Imi lipesc gura de urechea ei si ii soptesc:

- Imi pare rau, Katy! Nu trebuia sa ma port asa cu tine, continuu eu. Ma aplec catre ea si ii iau fata in palme, ridicandu-i ochii catre ai mei. Chiar daca ai fi vorbut urat cu Tina, nu era treaba mea, iar eu nu trebuia sa iti spun ca nu poti ajunge cineva. Poti sa fii cine vrei tu sa fii. Spune-mi ca ma ierti.  Ma priveste cu lacrimi in ochi, iar eu o strang din nou in brate, iar ea de data asta imi raspunde. Inca nu zice nimic, dar stiu ca sunt pe drumul cel bun, iar inima mea incepe din nou sa bata normal. Ce imi face fata asta?

-Kayden? imi spune ea usor. Nu ar trebui sa ma intorc sa o ajut pe Tina..acum ca Steph nu mai e?

- Se descurca singura. Sa zica mersi ca nu o dau afara dupa scena de ieri. Apropo, speram ca o sa ma ajuti sa o conving pe Steph sa vina inapoi. 

- Deja profiti de mine, domnule Kayden? Glumeste cu mine, iar eu rasuflu usurat si un zambet isi face aparitia pe fata mea.  Se elibereaza din imbratisarea mea si isi aranjeaza putin parul ciufuluit.

- Bineinteles, domnisoara Katy! Ai ceva impotriva? 

- Va trebui sa primesc o rasplata daca fac asta, spune ea zambindu-mi usor.

- Iesi la o intalnire cu mine, ii spun eu brusc, iar ea devine serioasa parca asteptand sa ii spun ca glumesc.

-  Nu vorbesti serios.

      II vad obrajii rosii de rusine.

-  Vobesc foarte serios. O iau de mana si incep sa ii mangai fiecare deget. Si sa stii ca nu am sa te las sa pleci de aici pana nu accepti, soptesc aplecandu-ma si muscand-o de lobul urechii, iar ea scoate un chitait adorabil, care imi provoaca un zambet inevitabil.

- Bine, spune ea, impingandu-mi pieptul cu mana ca sa ma indeparteze de ea. Fara atingeri, domnule Kayden. N-am avut nici prima intalnire, chicoteste ea, iar eu o urmez.

- Maine dupa-amiaza, o anunt eu. 

- Conteaza cum ma imbrac? ma intreaba ea.

-Cum vrei tu. O sa fii cea mai frumoasa femeie indiferent cu ce esti imbracata. 

   Obrajii ei devin rosii din nou, iar asta este unul dintre motivele  pentru care o plac atat de mult.

-Bine..pai eu plec acum. S-a cam terminat programul. Ne vedem maine.

- Pe maine, Katy! 

   Iese din biroul meu, iar eu ma asez pe canapea, gandindu-ma la ziua de maine. Ma simt ca un adolescent care iese la o intalnire si vreau ca totul sa fie perfect pentru Katy.

Sper ca v-a placut acest capitol! Astept parerile si sugestiile voastre in comentarii.❤️❤️