-Aldo spune-mi ca glumești! Strig la omul din fata mea încercând din tot sufletul sa nu rabufnesc.
-Nu a ajuns acolo.
-Trebuie sa îmi găsesc fratele!
Vestea asta ma distruge. Tocmai am aflat ca Enzo nu a ajuns la Morice, nimeni nu l-a văzut încă de aseară. La început am crezut ca are treaba de aceea nu răspunde, dar după aproape douăzeci și patru de ore am început sa dau telefoane.
-Va pot ajuta cu ceva doamna? Întreabă unul din oamenii mei.
-Lasă-ma sa ma gândesc.
Unde ar putea fi? Gândește Ana...
-Nu pot sa cred! Nemernicul!
-Ce este? Întreabă Aldo și ma întorc brusc la el.
-Valerius Medici.
Cum de nu m-am gândit? Totul se leagă, imediat cum am ajuns acasă Enzo pleca și Brando cu siguranță nu și-a ținut mâinile acasă din asta. O sa ii distrug!
-Ma duc sa îmi recuperez fratele.
-Vin cu tine.
-Nu Aldo! Nu pot sa risc, el este tot ce mi-a mai rămas. Dacă vei apărea și tu este posibil sa te tina captiv și nu vreau asta.
-Nu te pot lăsa singura. Nu mi-aș ierta-o dacă ai patii ceva.
-Nu voi patii nimic, crede-mă. Valerius nu ar atinge nici o bucățică din mine.
-Promite-mi ca te întorci cu Enzo.
-Voi face tot posibilul. Ai grija aici pana ne intoarcem.
Am rugat șoferul sa ma ducă și am încercat sa ma calmez. Tot stresul asta nu imi face bine. Încă nu îmi vine sa cred ca am crezut ca Valerius chiar ma va lasa sa plec atât de ușor, cât de naiva am putut fi. Și Brando m-a avertizat, de ce ar face asta?
Odată ajunsa înaintez cu pași puternici și sunt oprita de gorilele lui.
-Vreau sa vorbesc cu Valerius! Ma rastesc.
-Este ocupat.
Am sărit peste el și am început sa ii aplic tot ce am învățat, dar am fost ridicata de celalalt.
-Am spus ca vreau sa îl vad!
-Revin.
A plecat înauntru și am așteptat cu sufletul la gura. Sângele îmi pulsa prin vene și simțeam o adrenalina puternica.
-Puteți sa intrati.
-Nu a fost asa greu nu?
L-am împins și imediat cum am intrat am dat de privirea brutala a lui Valerius. Nu voiam sa mai pășesc vreodată aici dar se pare ca nu mi se da de ales.
-Unde îmi e fratele? Strig și ma apropii periculos de mult de el.
Atunci în camera apar Brando și încă câteva persoane, printre care și tatăl lor .
-Cine te crezi sa intrii în casa fiului meu și sa strigi ca la târg? Spune Armando Medici, cel mai temut mafiot din Italia.
-Fiul tău mi-a răpit fratele! Încalcă orice acord a fost vreodată făcut între bandele rivale.
Cu toate ca eram în minoritate vorbeam mai mult decât trebuia. Sunt o țintă sigura în momentul asta.
-Spune-mi ce ma oprește sa îți indes acum glonțul în cap?
-Întreabă-ți fiul Armando. Spun râzând draceste ceea ce ii induce în eroare.
-Vreau sa plecați imediat cu toții de aici. Mai puțin Ana. Ordona Valerius și a durat ceva pana sa ii convingă pe toți sa plece.
-Asta este modul tău de a ma amenința?
-Nu mai ridica tonul la mine. Eu nu îți permit asta! Te-am lăsat sa pleci, nu asta ți-ai dorit?
-Mi-am dorit sa îmi lași familia în pace! Unde este Enzo, dacă i-au făcut ceva jur ca..
-Ca ce? Ești depășită de situație, nu ai de ales, știi asta foarte bine. Pana nu accepți sa te căsătorești cu mine fratele tău va sta închis.
-Cum îndrăznești? Dupa tot ce ai făcut familiei mele mai ai și tupeul sa ma obligi sa ma casatoresc cu tine!
-Asta este lumea în care trăim. Nu îmi doresc sa ma însor cu tine, este ultimul lucru din lume pe care l-aș vrea. Dar nu am de ales. Și nici tu.
-Anastasia nu accepta! Ma întorc brusc și îl vad pe Russo, unul dintre cei mai buni aliați ai mei.
-Russo? Pleacă, de ce ești aici?
A fost prins de oamenii lui Valerius și cand am vrut sa ii sar în ajutor, Valerius m-a prins de brat.
-Nu accepta, Enzo nu și-ar dorii asta!
-Cum îndrăznești sa intrii în casa mea și sa faci atâta zarva? Spune Valerius și l-am văzut scoțând un pistol.
-Meriți tot raul care va venii asupra ta. Ai iscat un război cu familia Callisto. Striga Russo si eu ma rog din suflet sa tacă naibii.
-Anastasia se va căsătorii cu mine.
-Nu voi accepta asta niciodată! Ii spun accentuând fiecare litera.
-Nu-mi dai de ales.
Sunetul tragaciului ma face sa tresar, iar când am văzut corpul căzut al lui Russo am rămas stana de piatra.
-Cum ai putut? Strig la Valerius cu lacrimi în ochi.
-Asta se întâmplă când nu se asculta ordinele mele. Nu este de joaca cu mine Anastasia, ai un noroc enorm ca nu te aflii în aceeași situatie.
-Nu ți-a făcut nimic, ai omorât un om nevinovat.
A făcut asta fără sa schițeze măcar vreo remușcare ceea ce îmi provoacă repulsie.
-A murit din cauza ta. Asta se va întâmpla cu fiecare om pe care îl iubești.
Ma simt atat de pierduta și fără puteri. Nici măcar nu mai am de ales sj oricât de tare simt ca îmi trădez poporul, e singura cale sa ii salvez.
-Bine, ma casatoresc cu tine. Cedez într-un final.
-Puteai evita toate astea. Sacrificiul de sine este important în lumea noastră.
-Nu îmi tine lecții. Dacă fac asta, nu înseamnă că trebuie să vorbim vreodată. Vreau sa îmi vad fratele. Nu semnez nimic pana nu vad ca este în viata.
-Maine vom stabilii niște reguli foarte importante. Pentru început nu îmi răspunzi când eu îți ordon ceva. Vei locuii aici de acum în colo iar fratele tău, pe el îl vei vedea la petrecerea de logodna.
-Cred ca glumești! Nu voi locuii cu tine.
-Nu ai de ales. Nu putem fi căsătoriti dar sa stam separat. Nu ar părea credibil.
-Pentru ca nu este. Te urăsc!
L-am urmat pana la etaj, unde m-a pus într-o camera. Era diferita fata de cea în care am stat ultima oara. Mai spațioasă, mai rece.
-Aici este camera mea. Alegi dacă vrei sa stai aici sau unde ai stat data trecuta.
-Ce ospitalier ești. Spun ironic și își inclesteaza maxilarul.
-Nu ma enerva Anastasia!
-Aleg camera asta dar în niciun caz nu vei dormii aici.
O sa regrete toată viata ca mi-a făcut asta.
-Foarte bine. Altceva?
-Da. Ma voi asigura ca îți voi face viata un coșmar, asta este o promisiune și eu sunt un om de cuvânt.
-Viata lângă mine este deja un coșmar. Tine-ți gura închisă, nu ma amenința.
-Nu este o amenințare, e o promisiune.
A ieșit pe ușa, lăsându-mă cu multe frustrari în urma. Eu încă nu realizez ca în câteva zile nu voi mai avea putere asupra vieții mele. Ca nu îmi voi mai vedea oamenii.
Am intrat în baie și am stat ceva timp sub jetul de la dus pentru a imi pune ordine în gânduri. La naiba mi-am uitat hainele!
Am ieșit într-un prosop și m-am speriat de fata ce stătea pe pat.
-Cine naibii ești? Spun cu mâinile în piept, analizând-o din cap pana în picioare.
Nu seamănă cu nimeni din familia asta, deci cine ar putea fi?
-Poftim? Cine ești tu și ce faci în camera iubitului meu nenorocito?
Iubit? Hă, Valerius Medici ai dat de naiba.
-Mi-am făcut un dus pentru a scapa de mirosul lui Valerius de pe pielea mea, ce ti se pare ca fac?Spun râzând. Asta este camera mea, cine te crezi sa îmi vorbești asa? Nu ai idee cu cine te pui.
-Nu se poate! Valerius! Striga cu vocea ei pițigăiata și Brando își face apariția.
-Ce se întâmplă aici? Întreabă confuz.
-Fetișcana asta este in camera iubitului meu și susține ca aici sta ea. Spune-i cum sta treaba Brando.
Dacă o mai aud o singura dacă vorbind jur ca ii smulg tot parul ala fals din cap.
-Brando am nevoie de liniște. Dacă sunt obligata sa ma casatoresc cu Valerius măcar sa am parte de liniște.
-Căsătorie? Nu mai mintii!
-Are dreptate. Spune Brando.
-Vezi?
-Nu, Anastasia are dreptate. Viitoare soție a fratelui meu are nevoie de condițiile necesare. Te rog sa ieși Lucinda.
-Nu plec pana nu vorbesc cu Valerius. Ați luat-o razna.
-Poți sa iti iei botul ala de rata și sa îți vezi iubitul în alta camera. Nu ma interesează nici de tine nici de el.
Am luat-o de mana și am scos-o. Ma doare capul atât de tare.
-Ești bine? Ma întreabă Brando și ma întorc nervoasa.
-Nu e de parca te interesează.
-Ma interesează. Vei fii soția lui, deci vei face parte din familie. Nu îți face șederea și mai grea. Știu ca nu îți e ușor, încerc doar sa te ajut.
-Sa ma ajuți? Mi-ai răpit fratele și ma obligați sa fac asta! Nu ma lăsați sa îmi vad familia, sunt izolata de tot.
-Va fi asa doar la început. Eu fac doar ce mi se spune Ana, fratele tău nu a pățit nimic. Dar nu ii spune ca vorbesc cu tine. Va interpreta greșit. Nu sunt Valerius, eu nu gândesc ca el dar uneori sunt obligat sa fac ce mi se cere. E familia mea pana la urnă.
-Nu trebuie sa te prefaci ca ma suporti , nu am nevoie de oameni falși in jurul meu sau care sa ma compătimească. Am ales sa fac asta pentru ca am datoria asta fata de oamenii și familia mea.