E primăvară azi la mine-n suflet,
Iubite când te văd şi când te simt,
Căci dorul meu răzbate ca un urlet,
Până depate, să ştii că nu te mint.
Şi bucuria se naşte astăzi iar,
În suflet chinuit de încercări,
Iar suferinţa-amară n-a fost în zadar,
Nici rătăciri de paşi pe tainice cărări.
Ca un cocon ce iese la lumină,
Speranţa îşi face loc să iasă,
E greu, dar ea nu plânge, doar suspină,
Alungă greutatea ce-o apasă.
În ochii tăi senini stă înserarea,
Din nopţile albastre petrecute-n doi,
Doar zâmbetu-ţi înseninează zarea,
E vraja ce ne prinde pe-amândoi.