Deep Love with an Alpha 2

Iritare

Ethan POV.

Si a plecat.Nu stiu sigur cum ar trebui mai exact sa ma simt.Bucuros ca ma pot intoarce la treaba de rege sau trist ca  acea femeie perfecta care se pare ca mai nou se afla in permanenta in capul meu a plecat.Deloc surprinzator,ma simt gol.Asta e cuvantul potrivit pentru starea mea actuala.Am impresia ca nici nu ma pot misca sau respira fara ea,iar distanta care creste intre noi nu ma ajuta deloc.E ca si cum ai invarti cutitul in rana,dar nu mori,ci doar te chinui,ceea credeti-ma nu e distractiv.Dupa minute ,ce au parut ani,m-am miscat din locul in care m-a lasat.Parca eram un catel abandonat,nu ca nu as fii fost.

Am intrat in castel cu o privire fara emotii,goala.Vroiam doar sa ma duc sa dorm si sa astept pana va trebui sa o vad din nou.Dar pana atunci mai am de asteptat.Abia de e vineri,iar saptamana asta am vazuto,deci va trebui sa astept pana luni cel putin.Trebuia sa gasec o modalitate de a ma intalni cu ea sau de a o auzi fara sa incalc contractul.Evident incalcarea lui avea niste consecinte nu prea frumoase,cu care am fost amandoi de  acord,desi puteam sa ii simt ezitarea care era prezenta si la mine.Am urcat scarile rapid,nevrand sa ma intalnesc cu vreun servitor sau un membru al haitei.Nu vreau sa ma vada atat de vulnerabil.Desi nu am plans sau ceva,ochii sunt sticlosi si goi ceea ce imi tradeaza destul de tare starea de spirit.Cand sa  deschid usa camerei mele,Jay isi alege momentul nepotrivit sa ma deranjeze.

"-Alpha, Beta haitei vecine doreste sa vorbesasca cu tine,nimic serios,ceva legat de o invitatie." Asa si?E ceva cu care nu se poate descurca?Exact.Nu, nu e.Se poate descurca.Acum  ar fii mai bine sa ma lase sa ma duc  in camera, pentru ca daca nu,nu voi raspunde pentru actiunile mele.

"-Si este ceva cu care nu te poti descurca din moment ce nu e nimic serios?" Pe bune acum.Zeita Lunii chiar isi bate joc de mine?Chiar vrea sa vada cat de departe merge rabdarea mea?Si in momentul asta va spun ca nu prea departe,poate ca daca frumoasa bruneta ar fii fost aici,ar fii fost altfel,dar cum nu e,nimic nu se schimba in bine.

"-Beta a insistat sa iei parte la aceasta intalnire.Spune ca e legat de respect!" Bun acum nu numai ca vrea sa iau parte la ceva atat de banal,cum ar fii invitatia la cine stie ce chestie,la care sincer sa fiu nu stiu daca voi lua parte pentru ca,unu la mana am impresia ca nu ma pot distra din cauza brunetei si doi la mana,chiar nu pot merge fara bruneta.Lupului meu chiar nu ii convine si sunt in totalitate de acord cu el.Nu stiu cum deodata,toate gandurile si actiunile mele se invart in jurul Anastasiei.Nu stiu daca e de vina legatura dintre suflete pereche sau doar personalitatea ei care sincer m-a impresionat.

"-Vin imediat!" Corpul imi tremura usor de la nervi.Cred ca lumea chiar isi bate joc de mine in momentul asta.Oh ce as da ca Anastasia sa fie aici.Doar mirosul ei care creeaza dependenta ma poate linisti.Si uitati oameni bun cum gadurile mele se invart in jurul brunetei.E posibil sa imi fii creat o obsesie?Tot ce e osibil.Adica femeia aia e pur si simplu perfecta.Si bineinteles e toata a mea.Oftez prelung si ma indrept spre birou.Trebuie sa o facem si pe asta,iar apoi voi suna sa intreb daca frumoasa bruneta a ajuns in siguranta acasa.Intru in biroul atat de familiar si imi iau locul pe scaunul mare din piele.Toate amintirile de acum 2 zile imi inunda mintea deja captata de atentia Anastasiei.Imi amintesc cat denervoasa era pe Ashley si pe simplul fapt ca am atins-o atunci  cand am dat-o afara din birou.Trebuie sa recunosc,e al  naibii de sexy atunci cand e nevoasa si posesiva.Oh si sa nu uit ca acea rochie ii venea  ca o a doua piele.Arata precum o piesa de arta dintr-un muzeu renumit.Atat de firava dar atat de puternica.Cineva din incapere indrazneste si imi intrerupa gandurile.Ma uit in fata mea doar sa intalnesc o fata oarecum cunscuta.Presupun ca e Beta-ul   lui Alan.Hmm s-a mai maturizat de ultima data de cand l-am vazut.

"-Alpha!" Dau incet din cap in semn de salut si il indemn sa contiue.Chiar nu am nici un chef sa mentin aceasta iscutie doar de dragul de a consuma oxigen.Deci cel mai bine ar fii sa trecem la naiba odata la subiect ca sa pot apoi sa ma  duc sa imi sun frumoasa bruneta.Of,pe cine incerc eu sa pacalesc?Vroiam sa imi resping sufletul pereche,iar acum nu trece o secunda fara sa ma gandesc la ea.E clar ca lumina zile ca nu trebuia sa ma joc cu dorinta zeitei.Desi avem idiotenia aia de contract nu ajuta la nimic.E pur si simplu un obstacol.Mai bine l-am rupe sau ceva de genul.Lupul meu e atat de furios pe mine in momentul acesta pe mine incat r vrea sa ma sfasie in mici bucatele.Imi tot reproseaza ca e vina mea ca am semnat porcaria aia.Eu continui sa ii spun ca ea a venit cu ideea,iar el continua sa imi arate momentul in care a vazut semnatura mea pe foaie si durerea din chii ei.Adevarul este ca am fcaut o greseala.Ea imi daduse sansa sa aleg.Tocmai de aceea nu a semnat ea prima.A vrut sa vada ce vreau eu sa fac.

"-Alpha Alan da  o petrecere la care doreste sa va invite.Bineinteles a auzit a v-ati gasit sufletul pereche.Deci va fii data in cinstea voastra." Nu stiu daca sa fiu fericit sau nervos.In numele a tot ce e sfant,de ce trebuie sa mi se intample mie asa ceva.Am dat din cap si l-am lasat pe Jay sa se ocupe de escortarea lui.Odata iesiti din biroul meu,am inceput sa marai.De ce faceam asta?Presupun ca de frustrare.Ce s-ar presupune ca ar trebui sa fac acum?Daca nu va fii de acord?Daca nu va vrea sa vina?Daca asta o va infuria si nu va mai vrea sa ma vada?Sau mai ra,daca ma va respinge.Oh doamne.Deodata telefonul incepe sa imi sune.Evident nu l-am bagat in seama.Dupa alte cateva minute in care telefonul nu s-a oprit din sunat,nervos,am raspuns fara sa ma uit la numele de pe ecran.

"-Ar fii bine sa fie ceva important!" Eram atat de nervos in momentul asta,iar vocea mea sigur a oglindit la perfectie starea mea de spirit.Pe linia cealalta era linite pana cad un marait puternic m-a facut sa tremur.Evident nu de frica,ci de placere.

"-Sa nu indraznesti sa  vorbesti cu mine asa!Sunt sufletul tau-" Dar s-a opritinainte sa termine propozitia,insa era prea traziu.Stiu cum urma sa se termine si nu pot sa nu zambesc.

"-Imi pare rau frumoaso,dar sunt putin cam obosit si peste limita de enervat!" La capatul celalat s-a lasat o linite mormantala.Prima data am crezut ca a inchis,dar dupa ce am verificat de vreo doua ori,am realizat ca era inca la telefon.Ingrijorarea a inceput sa puna stapanire pe mine.Dca i s-a intamplat ceva?Daca a scapat telefonul?Sau daca a fost rapita?Inainte sa intreb ceva,vocea sa s-a facut auzita.

"-Esti bine?" Glasul ii trada sentmentele.Era ingrijorata de starea mea.Oh doamne imi e dor de ea atat de tare.Tragand aer in piept am raspuns.

"-Oarecum.Printeso vreau sa te intreb ceva." Am intrat in joc si nu mai este cale de intoarcere.

"-Da?" Era oarecum nerabdatoare.

"-Pai stii...um..pai e o petrecere si..pai stii tu..ma gandeam ca poate vrei sa vii cu mine?" Instinctiv am inchis ochii asteptand raspunsul ei.Daca va spune ceva legat de contract?Daca ma va refuza?

"-Sigur!" Mi se pare mie sau ea chiar a fost de acord cu mine?

"-Bine frumoaso!Ne vedem maine!" 

"-Maine?"

"-Da,maine.Trebuie sa mergem la cumparaturi!" Adevarul e ca urasc sa fac asta,dar sunt sigur ca daca voi fii cu ea,totul se va schimba...