I Killed My BFF

《unsprazece》

(...)
A trecut o luna. Nimic nou. Ma uitam la stiri si mancam un baton de ciocolata.
Alex era plecat cu treburi din tara si eram singura in casa.
Aud soneria. Din obisnuinta, ma uit pe vizor. Era o fata cu trasaturi faciale cunoscute, era Mavel.
-Bree, stiu ca esti in casa! Deschide! Acum , pana nu ma gasesc autoritatile!
Fug sus , in camera mea. Inchid usa si ma rezem de ea. Simteam frica cum imi curgea prin vene.
"Cum dracu a evadat?! De ce a venit la mine?! Oare stie ca sunt singura?!" Atatea intrebari fara raspuns.
Aud usa de la intrare spargandu.se. Imi pun capul intre genunchii paralizati de frica.
O aud cum urca scarile cu pasi greoi. Bate puternic in usa incaperii. Frica se simtea pe fata mea alba ca varul.
Am fugit in baie si am baricadat usa cu un dulap mic. Stiam ca n.o sa reziste mult. Il apelez pe Alex, nu raspunde. Mama era ultima sansa. Am apelat.o dar robotul imi spune ca numarul nu mai exista. Si.a schimbat numarul si nu mi.a spus?!
In fine...In acel moment nu ma puteam gandi decat la faptul ca o pshihopata incerca sa ma omoare.
A spart si usa camerei, urmatoarea tinta fiind cea de la baie.
-Bree, ti.ai facut.o cu mana ta!Imi spune pe un ton sadic.
Intra si arunca dulapul cat colo. De unde atata forta?! A luat supradoze?!
-Mavel, c-ce vre-vrei?
-Ti.am spus sa ma primesti in casa, dar nu ai vrut! Doar stii de ce sunt in stare cand nu primesc ce vreau!
Scoate cutitul ala mic si ascutit , foarte bine cunoscut de mine.
Se indreapta cu pasi apasati spre mine , rasuflarea ei de ghena de gunoi imi infunda narile.
Baga incet cutitul in stomacul meu , eu scapand un tipat de durere. Il arunca pe jos si imi ranjeste satisfacuta:
-Pe curand!
Iesi pe usa ,dar nu inainte de.ami lua telefonul, trimitand un mesaj. Nu stiam cui , dar apoi arunca telefonul langa cutitul insangerat, spargandu.se.
Ma incolacesc pe jos, sangele curgand incet. Imi pun mana pe rana pentru a opri hemoragia, dar era in zadar.
Incerc sa ma ridic , cobor usor scarile, dar cand dau sa deschid usa era inchisa.
Ultima sansa era fereastra din living. Am deschis.o si am reusit sa ies afara.
Primul spital nu era departe de casa mea. Merg spre el ,dar durerea nu ma lasa sa continui drumul. Ma asez pe jos si inchid ochii,intunericul lasandu.se asupra mea.

"Ciudata intorsatura de situatie.
Am tinut cont de ce mi.ati spus :
CastraveciorOfficial
BunuEduard "
^_^