Antropofobia✔

4.6

He

"Să începem!" mă uit la ea. Priveşte îm altă parte. "Să aleg o întrebare bună"

Sincer, am să-i pun multe întrebări, dar trebuie să mă rezum la patru momentan. Trebuie să le aleg cu grijă.
Totuşi, încă sunt curios de prima noastră întâlnire.

"De când ne-am văzut prima dată am aceasta întrebare în minte şi în sfârşit ţi-o pot pune" trag aer în piept " De ce ai început să plângi când m-am apropiat de tine?"

Aşteptam răspunsul cu urechile ciulite şi ochii mari. Pumnii ei se strânseseră, dar deschise gura să spună ceva.

"Î-îmi era f-frică."

"De ce?" am întrebat instant. Răspunsul ei nu mă lămurise destul.

"P-pentru că s-sunt bolnavă" la răspunsul ei am rămas în linişte câteva secunde.

"Bolnavă?" puţină mirare era prezentă în tonul meu. Nu pare a fi bolnavă, de ce ar spune asta?

"Da" soptise, iar ochii săi mă priveau oarecum stânjeniţi.

"Ce boală ai?" curiozitatea mi se putea citi pe chip.

"A-antropofibie" pronunţase cuvântul şi mă derutase complet. Nu am mai auzit de aşa ceva.

"Ce boală e asta?" mă adresez ei, dar în loc de un răspuns plauzibil îmi zâmbise şi îşi ridicase mâna în semn de 'stop'.

"Ai pus deja patru întrebări"

///am postat.
Acest capitol e mai lung decat celelalte, dar nu va deranjeaza, presupun :)\\\