A doua zi de dimineata m-am trezit obosit si ce sa vezi, cu niste dureri de spate fenomenale...in mintea mea "Animalul"..:) Mda, dormea cu zambetul pe fata, acel zambet ce-mi placea la nebunie. Ma ridic usor din pat, cu speranta ca poate nu-l trezesc, dar ce sa vezi, ma atinse pe spate cu mana facandu-ma sa tresar.
- Neata Ray. Imi spuse cu zambetul pe fata. Ridicandu-se in capul oaselor, se apropie de mine sarutandu-ma pe spate, apoi pe gat.
- Neata si tie Leon. Ii raspund cu un ton cald. Eram putin ingandurat de faptul de cum aveam sa ajung pana la baie sa fac un dus.
- S-a intamplat ceva? Se uita la mine zambind, semn ca stia.
- Ah...nu, nimic. Fie ce-o fi,ma ridic. Puf, direct pe podea.
- Ray, esti bine? Ma intreba acesta abea abtinandu-se sa nu rada.
- Nu e amuzant, sa sti.
- Scuze, scuze, dar nu ma asteptam. Era in fata mea, gol pusca, facandu-ma sa-mi amintesc ce se intamplase seara trecuta. De ce esti rosu?
- Eh? Sunt...? Oh, Doamne, pun pariu ca arat ca un idiot.
- Vino, te ajut eu.
- Nu, nu e nevoie. Pot si singur.
- ... sigur, sa te vad. Se uita la mine, cum incercam sa ma ridic dar ale naibi picioare nu vroiau deloc.
- Le..Leon, poti...sa ma ajuti?...te rog. Imi venea sa intru in pamant de rusine. Pe acesta il bufni rasul.
-...sigur ca da. Si ce sa vezi, ma lua in brate ca pe printese.
- Chiar trebuia sa ma iei asa? Eram rosu ca un rac.
- Da. E amuzant sa-ti vad reactiile. Zambea de "mama focului".
- Cred si eu.
Ajunsi in baie, ma puse in cada, lua dusul si da drumul la apa.
- Sa sti ca pot sa ma spal si singur.
- Cine a zis? Facem baie impreuna. Sigur.
- Poftim?
- Da-te mai incolo nu am loc. Ei da sigur, nu ai loc....
- Fi serios, nu. Nu suntem copii.
- Stii, ai dreptate. Copii nu fac ce facem noi, sau mai bine zis ce am facut.
- ..... Ma facusem rosu. Chiar trebuia sa-mi aduci aminte?
- Oh? Te-ai rusinat? Fi serios Ray, nu e mare lucru. Si ma pupa pe frunte. Acum fa-mi loc, te rog frumos.
Ma dau putin in fata, acesta bagandu-se la spatele meu.
