Perspectiva Ioanei:
Nu am dat de tocilarul ala,bine,nu am incercat sa dau de el,ma rog,rezolv eu cumva.
-Ioana,daca nu te misti nu mai ajungi la prima ora!
-Da,mama,simt ca iti pasa!
M-am ridicat din pat si mi-am bagat capul in dulap incercand sa o ignor pe mama care bolborosea ceva.
-Ioanaa,uita-te la mine!
-Ce vrei?
-Noi doua ne intelegeam atat de bine inainte,ce se intampla?
-Da,bine si tata dadea mai des pe acasa si ce sa fac eu acum?
-De ce te coporti asa cu mine?
M-am intors enervata spre ea,cum naiba poate sa ma intrebe asta?Ea si tata destrama rahatul asta de familie si apoi ma intreaba de ce nu vorbesc cu ei,bine parintilor!
-Nu am chef de discutia asta.
-Ba chiar o sa ai chef!Nu mai stiu nimic de tine,ce faci,cu cine esti,de cine iti place...
-Pai,eu si Maia ne-am combinat si Sorin cu Alex si-
-Termina cu prostiile!
Mi-am intors capul enervata si ampufnit.
-Ce ai in nas?
-Se numeste percing,mama.
-Stiu cum se numeste,dar nu inteleg ce cauta in nasul tau.
-I-aplacut si s-a gandit sa ramana aici.
Mi-am ales hainele si m-am incruntat la mama facandu-i semn spre usa.
-Hai ca ma grabesc sa ajung la scoala!
-Nici un hai!Avem de discutat!
-Bine,vorbeste!
Mi-am dat tricoul jos dar mama a venit fulgerator spre mine prinzandu-ma de mana.
-Ce e asta?
-Un tatuaj.
-Ce e cu tine?Tu nu erai asa!
-Nici tu nu erai asa mama.
-Cand te-ai schimbat in halul asta?
-Cand erai prea ocupata cu iubitul tau sa iti dai seama.
Mama m-a privit socata dand frenetic din cap si apropiindu-se de mine.A inceput sa planga si lacrimile ei nu mai imuiau ca altadata.
-Ce mai vrei?Ce crezi ca poti sa schimbi?Unde ai fost pana acum?Uite vezi -mi-am intins mainile spre ea si la naiba,plangeam- am avut nevoie de tine,mama.Tu stii ca acum cateva zile nenorocitul ala a vrut sa ma violeze?Nu stii,nu iti pasa asa ca fugi la amantul tau si lasa-ma pe mine sa devin o distrusa pentru ca tu esti buna la parasit oameni.
Mi-am luat geanta si am trecut pe langa mama.Nu imi place s ma comport asa cu ea si o iubesc dar ma enerveaza ca se comporta de parca i-ar pasa.Nu e ca si cum daca ea si tata nu s-au despartit eu nu stiu ca traiesc vieti diferite cu oameni diferiti.
-Ioana!
M-am intors si mai enercvata spre sursa strigatului aproape entuziasmat.
-Tata,wow,ti-ai adus aminte drumul spre casa?
-Nu fi obraznica!Unde naiba te duci imbracata asa?
Mi-am dat ochii peste cap uitandu-ma inca o data la tinuta mea.Arata bine.
-Inceteaza sa te prefaci ca iti pasa,acum am plecat,ma asteapta iubitul meu.
-Alex?Ti-am zis sa nu mai umblii cu nenorocitul ala care nu face decat tampenii,de cate ori vrei sa iti mai platesc cautiunile?
CITEȘTI
Cine esti cu adevarat? |Urs|
FanfictionEa nu a fost destul de buna atunci cand era mica.Nu era destul de frumoasa,de slaba,de populara.O data ce se muta la Bucuresti viata ei ia o intorsatura brusca.Unul dintre cei mai populari baiti din liceu devine iubitul ei,si daca in generala ea era...