Pe aripile gândului

Tăcere

Sclipesc luminițe în vale,

Zăpada scâncește sub pas,

Timidă și luna apare

Pe cer pentr-un ultim popas.

Sclipesc urmele aburinde,

Zăpada se scurge plângând.

Doi pași, încă doi în neantul,

Luminii și umbrei calcand.

E pajiștea albă de lună,

Ființe se-apropie-ncet,

Steluțe plăpânde lumină

Romanticul cântec de mers.

Le scartaie pașii-n zăpadă,

Și luna un ochi și-a închis,

Doar stelele triste veghează

Și cerul mai cântă șoptind.

Un pas. Mai un pas, și în vale

Vii umbre acum se-ntâlnesc

Doar fata slăbuță suspină,

Eu plâng și apoi mă trezesc...