„You’ll be alright, none can hurt you now.”- Taylor Swift.
Andie’s P.O.V.
Îmi lipsesc zilele când eram puternică, când eram dură şi când nu ezitam să-i spun cuiva să dispară. Îmi lipseşte singurul lucru ce mă făcea să fiu puternică, eram neînfricată, eram puternică, şi din păcate, exista doar un singurl lucru care mă putea face să mă simt la fel acum.
Eram moartea şi salvarea mea.
Am ignorat privirile tuturor, trecând pe lângă ei. Locul unde trebuia să ajung nu era departe şi speram din tot sufletul că Harry nu se va deranja să alerge după mine.
După toate acestea, sunt doar nu caz pierdut, acum.
Ce s-a întâmplat cu mine? Credeam că sunt mai puternică de atât, mult mai puternică de atât. M-am oprit la un bloc depărtare de destinaţia mea, inima conectându-se în sfârşit cu capul meu. Am muncit din greu, numai ca să ajung din nou aici, nu pot lăsa să ajungă la mine din nou. Nu pot lăsa nimic să vină la mine acum.
M-am uitat în strada în care am fost, Harry trebuie să fie foarte îngrijorat. Asta este problema mea, îi trag pe toţi după mine. Am înceăut să merg încet, înapoi, încercând să rămân cu capul pe umeri, când s-a întâmplat.
El venea, alergând, spre mine, faţa îi era roşie, iar transpiraţie îi curgea de pe frunte, ca şi cum ar fi alergat fără oprire. În aceeaşi secundă, mintea mea a realizat că el ese aici, mi-a prins umerii şi m-a trântit de pieptul lui.
Am suspinat la contacrul cu pieptul lui dur, dar mi-am revenit rapid şi mi-am lipit palmele de pieptul lui. Mirosul de mentă, parfum şi detergent mi-a umput simţurile, în acea mireasmă prin care îl recunoşteam imediat pe Harry.
Nu voiam, dar lacrimile mi s-au scurs libere pe faţă, când Harry mi-a mângâiat spatele. Mă simţeam în siguranţă, ca şi cum nimic nu mă putea răni, ca şi cum aş putea avea încredere în el, ca şi cum el mă putea păzi de tot. Am început să plâng la pieptul lui şi Harry doar mă îmbrăţişa, mâinile lui mângâindu-mi spatele şi şi-a lăsat capul pe părul meu.
-Î-îmi pare rău, am spus răguşită. Nu trebuia să alerg de tine, m-mă simţea prinsă, am izbucnit din nou în plâns.
-Sunt prinsă, am suspinat.
El mi-a prins părul şi l-a dat de pe spatele meu.
-Dacă eşti prinsă, să ştii că eu mereu voi fi acolo să te scot. Ştiu că am început cu stângul, când ne-am întâlnit prima oară, dar urăsc să te văd aşa.
Mi-am ţinut capul pe pieptul lui, cât îl ascultam, dar m-am depărtat de el, imediat ce s-a oprit din vorbit. Aveam dreptate în tot acest timp.
-Deci te porţi drăguţ cu mine, numai pentru că îţi este milă de mine? încercam să par puternică, dar vocea mi se întrerupea mereu.
Am făuct un pas în spate, iar ea a făcut unul în faţă.
-Nu, desigur că nu, eu-
-Nu, nu sunt slabă, nu vreau să mă tratezi ca şi cum aş fi, m-am uitat urât spre el.
El a dat dezaprobător din cap, părea trist, mila era clară.
-Nu este asta, ştiu că nu eşti slabă, eu doar-
-Nu Harry, doar termină, nu sunt un caz pierdut, doar du-te înapoi la Talia, m-am încruntat spre el şi m-am întors cu spatele, dar când am început să merg, am simţit mâna lui Harry, întorcându-mă.
-Uite... Eu... nu sunt bun la astfet de chestii, dar simt că, simt că trebuie să te protejez. Simt că este ceva ce trebuie să fac, dar tu faci asta mult mai greu decât ar trebui, a mârâit el.
-Asta-i! Asta este milă, milă este tot ce simţi pentru mine!
Harry m-a prins de încheietură şi m-a tras spre el, ochii lui s-au fixat pe ai mei şi am îngheţat când am văzut emoţia pe care o emanau.
-Nu ştiu ce este, bine? Dar ştiu sigur că nu este milă. Ştiu doar că nu voi lăsa pe nimeni niciodaă să mai pună un deget pe tine, bine? Acum nu mai fi încăpăţânată şi să mergem să o luăm pe mama ta.
Vocea lui era hotărâtă, la fel şi ochii. Niciodată nu l-am văzut pe Harry atât de serios, el chiar părea confuz, dar grija din ochii lui era vizibilă, iar eu am aprobat simplu din cap.
*****
Danny nu era tontul, care este de obicei, când am ajuns la el acasă. Ştia că ceva este greşit, doar dintr-o privire. Mama era pe canapea, stând tăcută, dar odată ce m-a văzut după Danny, a fugit spre mine.
Nu-mi pasa că Harry este aici, am nevoie de mama, am neovie de eamai mult decât niciodată, iar când era destul de aproape de mine, am strâns-o cât de tare am putut în braţe.
-Oh scumpo, am fost atât de îngrijorată! Nu aveam cum să te sunt, şi Rick ne-a dat afară şi oh, a început ea să plângă. Ce vom face acum?
Nu ştiu dacă ar trebui sau nu, să-i spun ceea ce a făcut Rick. Pe de o parte voiam ca ea să mă consoleze, voiam să am cui să-i spun cum mă simt. Dar pe de altă parte, dacă i-aş spune, aş putea să o rănesc mai mult decât este deja şi nu pot să o fac să treacă prin asta. Nu sunt destul de egoistă încât să fac asta.
-Nu-ţi fă griji, mamă, mă descurc eu cu asta, am spus, dând-i drumul, fără tragere de inimă. L-ai întâlnit pe Harry? am întrebat.
M-am uitat la ea, iar el avea pe fată cel mai cald şi sincer zâmbet pe care l-am văzut vreodată să-l aibă.
-Da, s-a scărpinat ea în cap. Dar care este exact relaţia dintre voi?
Rahat.
Danny s-a uitat la mine şi a rânjit.
-Oh Carol, fiica ta a fost destul de ocupată...
M-am holbat la el.
-Mamă... Harry este... iubitul meu.
-El este mai mult de atât, a râs Danny, scurt.
-Taci din gură, m-am încruntat spre el.
Harry a făcut un pas spre mama şi ea l-a prins de mână, înainte ca un zâmbet să-i apară pe faţă, iar apoi l-a tras într-o îmbrăţişare. Nu-mi puteam abţine un zâmbet şi să-mi doresc ca asta să fie real, într-un fel. Mă simt prost să mint în faţa ei, dar a fi foarte dezamăgită dacă ar afla cum câştig banii defapt.
Simt că asta este un fel de prostituţie, numai că este un pic mai încurcată şi ciudată.
-Mă bucur să ştiu că fiica mea nu va ajunge să colecţioneze pisici, bună Harry, eu sunt Carol.
Harry încă îşi revenea din îmbrăţişare, obrajii lui erau roz deschis şi un zâmbet timid i-a apărut pe faţă. S-a uitat s-a mine şi mi-a făcut cu ochiul.
Nu pot minţi, acesta a fost cel mai atrăgător lucru văzut toată ziua.
-Ei bine, mamă, eu cred că-, am început să vorbesc, dar telefonul lui Harry a început să sune. A trebuit să arunce doar o privire ecranului, înainte ca o încruntătură să-i apară pe frunte. Nu ştiam ce este mai amuzant, încruntătura lui Harry sau faptul că melodia care o are ca ton de ape este „Let It Go” din „Frozen”.
![Fake Fiancée [HS]- Română.](https://img.wattpad.com/cover/18037405-64-k17257.jpg)