Capitolul 8: Love

2K 52 6
                                    

De dimineata m-am trezi cam greu, iarcamd m-am uitat la ceas era deja trecut de ora doua adica, nu mai era dimineata era dupa amiaza. Incerc sa ma ridic dar nu pot mana drapta imi este amortita si simt ceva pe ea. In dreapta mea folosindu-mi mana pe post de perina era un chip angelic cu cateva fire rebele din breton atarnandu-i usor pe obraji pana pe buzele rozali. Era Lorely, ce dormea linistita.

Fara sa o trezezsc ma misc usor si vreau sa ma ridic dar Lorely se trezeste si spune:

-Hai mai stai cu mine!

-Nu pot imi e foame si sete si am nevoie la bae.
Da stiu nu am ce face trebuie sa fac totul si toate imediat ce ma trezesc.

-No hai onegai.(onegai=te rog in japoneza)

Cine ar putea refuza ochi aceia de catelus? Ca eu in niciun caz. ma asez in bratele lui Lorely, ce statea cu mainile intise si stand acolo somnul incepe sa ma traga in adancuri mai ales cand ii simt caldura corporala, cand ii simt inima batand si cand aud cum ia fiecare gura de aer. Bataile inimi ma adorm cel mai repede incep sa ma concentrez doar pe bataile  inimi si la un moment dat sunetul inimi care batea, pare ca se indeparteaza de mine si se indeparteaaza pana nu mai aud nimic si un intuneric ma inveleste, incep sa revad imagini ale trcutului de mult uitat. Nu nu mai vrau nu. Staim.. ma striga cineva.

-Ro..se..Rose.

-Ha! Ce s-a intamplat?

-Asta e replica mea tu esti cea care tipa si se invartea in somn.

-Ooo, nimic doar un cosmar. (de c atebuit sa revina acele imagini, acele amintritiri de ce tocmai acum?)

-Hai sa mancam ceva daca tot ne-am trezit, fomisto.

-Nu sunt fomista mala. (mala=in spaniola rea)

-Baka.(baka=in iaponeza prost)

Daca ne-ar fi auzit alt cineva inafara de noi si ne-ar fi inteles ar fi crezut  ca ne certam dar nu era asa. Dupa un scurt moment am inceput sa radem si am coborat jos unde am mancat cereale cu lapte.

Dupa ce am mai stat putin eu am plecat sa imi pregatesc cada pentru un dus. Potrivesc apa, ma dezbrac si pe cand sa intru Lorely bate la usa:

-Pot sa ma alatur?

-Eu nu ma supar.

Aceasta ma surprinde intrand dezbracata si venind direct la mine pentru ami da un sarut frantuzesc lung, dar nu ma plang a fost unul dintre cele mai dulci saruturi avute de mine vreodata.

-Lasa-ma pe mine de data asta sa te tin in brate in cada.

-Nu.

-Haide.

-Ok.

Eu ma fac confortabila in bratele ei pe "paradisul" ei si pe feminitatea ei, iar aceasta incepe sa se joace cu parul meu si sa il spele cu sampon.

-Stii.. e prima data cand las pe alt cineva inafara de mine si de coafeza mea sa imi atinga parul.

-Scuze, spune Lorely retragandu-si mainile.

-Nu am spus ca nu-mi place.

-Ooo, spune Lorely, incolacindu-si mainile in urul gatului meu si lasnd un sarut pe frunteea mae cu buzele sale roz.
Aceasta nu a observat ca intre timp mi-am pus si eu mainile in jurul gatului ei, iar atunci cand a vrut sa se ridice am tras-o usor inapoi sarutandui boticul. (nasul).

-Nu boticu! lasa-mi boticu in pace!

-Da e asa de dragut. Nu ca stapanul ar fi mai prejos.

Dupa cateva secunde ne-am aflat pierdute una in ochi celeilalte, dupa care incepem sa radem atat de tare incat cred ca si vecinul ne-a putut auzi. am stat in cada si am povestit pentru ore intregi in timp ce Lorely imi masa tamplele relaxandu-ma total.

Dupa ce am iesit am mers sa-mi strang lucrurile pentru ca era timpul sa plec acasa. Nu am mai fost pe acolo de ceva timp si trebuie sa fac unele chesti.Pe cand sa ies pe uso o aud pe Lorely.

-Mai stai.

-As vrea da nu pot trebuie sa mai dau si pe acasa.

-Hai tu la mine.

-...

-Hai.

-Ok.

Lorely isi ia cateva lucruri si plecam.

La mine era un dezastru cum am ajuns an deschis gemurile si am facut curat am stres parafu, am aspirat, iar pe cand am terminat era deja tarziu  si ne-am culcat.Cand ma trezesc nu o gasesc pe Lorely, dar sigur este pe undeva prin casa. O liniste apasatoare se lasa, iar gandurile cosmarului si ale trcutului navalesc in mintea mea. Frica pun stapanire pe mine si ma ghemuiesc in pat.

Se aude apa de la bae, iar in urmatoarea clipa imi alung din gand firica si ma intorc ca sa o gasesc pe Lorely zambid si spunand un calduros 'Neata. Ii raspun cu un 'neta si un zambet fals.

-Nu face asta.

-Ce?

-Nu zambi fals spunemi ce ai?

-Am... nevoie de o imbratisare.

Acum trebie sa mergem la cumparaturi.

-Da mi lene, spune Lorely.

-Atunci te las aici... singura.. cu o ganganie mare si urata ce am vazut-o aseara.

-Nu, stai nu ma lasa!

In drum spre magazin:

-Am glumit cu insecta doar ca nu aveam chef sa vin singura la cumparaturi.

-Mala.

-Nu te plange si hai sa ne bucuram de vremea asta frumoasa si de mica noastra casnicie. Cand am spus asta Lorely a rosit usor, o mama ce as vrea sa o sarut.

Dupa ce ne-am intors de la magasin:

Nici nu am intrat bine pe usa ca Lorely incepe sa ma sarute. Eu raspunzandu-i la sarut si simtind cum hormmoni navalesc, am luat conducera sarutului , iar in urmatoarele secunde a ajuns cu fata la perete si adanceam si sarutul pana ce m-a oprit spunand ca trebuie sa asezam cumparaturile si dupa mai vedem.

-O nu! Ceva dulce nu am luat!

-Eu ma multumesc si cu zahar.

-Eu nu.

In urmatoarea clipa o vad cum ea borcanelul cu zahar ce il folosesc la cafea, trege capacul si ia zahar.

-Nu stiu cum il poti manca, spun eu auzind cum suna.

-Vine.. vlei sa incherchi, spune cu gura plina de zahar.

-Poate.

In clipa urmatoare Lorely se apropie de mine si incepe un sarut in care imi da si mie zahar din gura ei. Dupa ce terminam ambele de mancat zaharul ma intreaba:

-Cum a fost?

-Dulce.

PROVOCAREA[editare]Where stories live. Discover now