Cap 4

30 9 0
                                    

A doua zi,dis de dimineață,Ada se trezește pentru a merge la facultate. Când să ies pe ușă am tras adânc aer în piept.
"Nu te mai gândi la ce sa întâmplat ieri! A fost doar o amintire"
Când să închidă ușa aude niște pași în spatele ei.Ada era speriată... Și-a luat geanta,a tras aer în piept și cu o lovitură la pus la pământ....
Ada: -Cine ești? Ce vrei de la mine și de la viata me-
Nu termină de spus aceste cuvinte când...
Alex: -Nu vreau nimic de la viata ta doar sa te ridici de pe mine!!
Ada: -Vocea asta..! ALEX!!!Scuze,am crezut că e altcineva!
Alex: -Da... Am observat! Dar de unde stii să lovești așa bine?
Ada: -Am făcut carate la 16 ani,așa că știu câteva lovituri!
"Iar am dat-o în bară! Ce am?"
Când au ajuns la facultate Ada sa oprit brusc în fața ușii.Alex se uita la Ada neștiind de ceea ce se întâmplă!...
Alex: -Nu intri? De ce te-ai oprit?
Ada:-(suspină)Chestia e că am venit la facultatea asta pentru o persoana foarte dragă!
Alex: -O persoana draga?..
Ada: -Da... Bunicul meu a murit și singura lui dorința era sa fac o facultate și să ajung cat mai sus! De aceea mă opresc în fiecare zi in fata facultății gandindu-ma că:daca nu reușesc? Daca o dau din nou în bară ? Dacă îl dezamăgesc pe bunicul meu?....
Alex a observat cum avea lacrimi în ochi in timp ce spunea asta.
Alex: -Cred că l-ai iubit mult pe bunicul tau!
Ada: -A fost un om extraordinar!
In acel moment Alex simte cum cineva se sprijină pe umerii săi. Era Ada!
Ada: -Pot sa stau puțin așa? Sa nu te gândești la nimic ciudat!
Alex: -Stai linistita!
Ada: -Multumesc mult!
Alex: -Oricand ai nevoie să plângi sau să strigi pe cineva voi fii aici pentru tine!
Ada in acel moment izbucnește în plâns... Alex o trage langa el și o îmbrățișează!
Ada: -Alex!!
Alex: -Stai liniștită! E in regulă! Serios!
Ada: -Multumesc!
Perspectiva Adei:
" Sper sa nu se gândească că sunt o plângăcioasă!" ....

    Va urma....

Iubirea Fără SfârșitUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum