Call Me Mommy

21

Astazi este una din acele zile in care tot ce vreau este sa ma contopesc cu patul si nimic mai mult. Totusi am taria sa ma ridic din pat si sa cobor jos, fiind o liniste surprinzatoare in toata casa.
-Baieti? intru in bucatarie luandu-mi cana galbena si turnandu-mi o ceasca de cafea fierbinte. Ma asez pe un scaun, privind pe fereastra. Am facut cam des asta.
Imi intorc privirea spre frigider, vazand o nota lipita cu un magnet. Ma ridic sorbind ultima gura de cafea si punand-o in chiuveta, luand apoi nota de pe frigider.

Liam a fost chemat la lucru, iar eu am programare la doctor. Te rog stai in casa, o sa ne intoarcem in jur 13.

Imi trec limba peste buze, punand nota inapoi de un am luat-o, ridicandu-mi privirea pe ceasul de pe perete, 8:45. Imi strang buzele stand in loc cateva secunde, ascultand linistea casei, fiind total opusul a ceea ce simt in interior. Un freamat. Ca si cum venele imi tremura si sangele imi clocoteste in neliniste.
Decid ca vechea mea pereche de blugi o bluza imprumutata de la baieti nu arata asa rau. In acest caz, imi iau haina din cuier si consolez creierul care-mi tine o morala ca o sa merg doar pana la magazin sa-mi iau un mar. Fructele sunt importante, deci nu am de ales decat sa merg sa-mi iau.
Deschid usa si eram pregatita sa fac un pas imens, dar ma incurc in propriile picioare si aproape cad peste florile din fata mea.
Imi reprim orice reactie, aplecandu-ma si luand cosuletul frumos ornamentat.
-Orhidee, murmur mangaind petalele de un roz pal, fiind captivata de culoarea intensa din centrul ei.
Apuc biletele ce se afla in cosulet, intorcandu-l pentru a citii, sper eu, un mesaj.
-Asmy, murmur indreptandu-ma spre camera mea, incruntandu-ma la scrisul de mana din continuare 'I'.
N-am de gand sa le las in bucatarie sau undeva la vedere, baietii o sa ma bombardeze cu intrebari.
Las biletul langa cel primit cu lalelele, lasand florile pe noptiera de langa pat. Dupa ce verific ca am lasat totul in regula, pot sa plec in sfarsit din casa.

Imi bag mainile in buzunar, afundandu-mi fata in gulerul ridicat al hainei, motivul fiind frigul pe care tot corpul meu tremura intr-un dans solicitant, nu pentru ca tresaream de fiecare data cand auzeam un clanxon.
Fulgi fini si albi incep sa planeze in fata mea, prabusindu-se intr-un final pe asfalt, la picioarele mele. Imi ridic barbia, lasandu-mi capul pe spate, clipind des si zambind cald spre fulgii reci. Un contrast care mereu va fi in viata mea. Ma supun singura acestei conditii, si para-se, ca sunt prea negativista pentru a schimba asta.
Balti s-au format in adanciturile din trotuar, fulgii grasi si aposi umplandu-le imediat.

Intru in market, ma plimb printre randuri in incercarea de a trage de timp, spunandu-mi ca am nevoie de nimicurile din cos. Dupa ce imi iau tot ce am "nevoie", ma asez la rand. Las in fata mea cateva petsoane, pentru ca sunt un bun concetatean si pareau ca se grabeau sa iasa din magazin.
Oricum, nu dureaza asa mult cum speram, iar pe cand trebuie sa plec, furtuna de fulgi s-a intetit, iar vantul pare destul de tafnos astazi. Picioarele ma duc mai departe de casa, curiozitatea atragandu-ma in fata vechiului meu loc de munca.
Fatada era schimbata, geamuri mari holbandu-se la mine, pale si goale datorita panourilor albe care sunt lipite de ele pentru a nu fi vizibil ce se intampla inauntru.
Imi ridic capul asteptandu-ma sa vad un spatiu gol in locul unde era inainte numele cafenelei. Fulgii desi fac asta destul de greu.
-Ce naiba...
Tresar cand sunetul unui clanxon se face auzit parca langa mine.
Ma intorc si vad o masina neagra, parcata in fata mea.

Am tendinta de a ma intoarce si pleca acasa, dar stau pe loc si astepta sa vad ce se intample, daca o sa se intample. Geamul masinii se lasa in jos, gandindu-ma la fulgii care o sa intre prin acea crapatura.
-Te duc acasa?
Privesc spre drumul spre casa, apoi spre cerup grii care pare ca s-a spart, lasand toate aceste puncte albe si reci sa scape.
-Uhm..da, multumesc, murmur apropiindu-ma reticent de masina, dar caldura pe care o simt dupa ce ma urc ma provoaca sa cred ca am facut bine sa-i accept oferta.
-Cred ca o sa ai probleme, spune batand ritmul melodiei care se auzea pe fundal.
-Mai taci, Zayn si Liam nu stiu ca am iesit, plus, chiar aveam pofta de mere, el surade aruncandu-mi o privire neincrezatoare. Vorbesc serios Louis, spun pe un ton plangacios
-Bine, bine... cum spui tu, spune, dar zambetul lui ma face sa cred ca nu ma crede asa mult precum pretinde.