Capitolul 7

9 1 0
                                    


Mira s-a intors surprinsa. Vocea ii se parea cunoscuta. Si avea dreptate.

-Oh! Jake. Ce mai face micutul meu frate?

-Eu NU sunt fratele tau!

- Asa zice certificatul de nastere, la ambii. Sau..... Vrei sa imi spui ca suntem 2 straini cu aceiasi parinti? Hahaha.

A incepu Mira sa rada. Jake incruntandu-se.

- Mereu ai fost un mic si slab copil. Acuma esti la fel. Ai devenit gardianul presedintelui. Ha. Nu aparti aici Jake. Nu in mijlocul bataiei. Esti un las. Dute acasa.

A zis fata si s-a intors, continuandu-si drumul catre scari.

- MIRABELA EMILY CROWNWELL!!!

Mira s-a oprit pentru o secunda, fara sa se intoarca, dupa a continuat sa mearga.

- FOC!!! A zbierat Jake.

Milioane de gloante au zburat in directia ei. Dar nici unul nu au nimerit-o, ea dand coltul sa urce scarile. Avea de urcat 20 de etaje pana in varf. Jake a dat comanda sa mearga dupa ea, dar fata stia ce trebuia sa faca. Nu putea sa urce 20 de etaje pe jos, ar fi prea mult. Dar cand credea ca o sa vada soldatii care erau pe urmele ei, s-au auzit niste tipete.

De dupa colt a aparut echipa ei.

- Nu am putut sa ii opresc scuze. a zis zambind Sun.

- Domnisoara! Unde naiba ai plecat asa tu singura? A zis Veronica ca o mama.

- Trebuie sa ma debarasez de niste gunoi. a zis Mira ranjind

,, Si sa te distrezi singura?" a semnalat Carver. Mira rase dar dupa se holba serios la ei.

- Pai atunci miscati-va cururile si sa mergem. Scarile astea nu se urca singure. a ordonat ea, facandu-i pe toti sa se porneasca.

Dupa ce au urcat toate scarile necesare, fata a dat un sut usii masive din lemn de stejar tipand ,, A venit moartea domnule presedinte!". Dar inauntru nu era nimeni. Un pic cam suspect. Mira a pasit inauntru cu grija. Peretele imens din sticla din spatele biroului, dezvaluia un oras distrus, cu strazi umplute de sange. Apusul de un portocaliu rosiatic, facea sangele proaspat sa staluceasca. Cladirile arse se prabuseau usor. Aerul de afara era rece, dar nu batea. Totul era linistit, de parca tot orasul s-ar fi transforrmat doar intr-o ruina, ceea ce cel mai probabil se si intamplase. Daca soarele rasarea trebuia sa fie in jur de ora 5. Ceea ce insemna doar inca 2 ore sau mai putin pana la terminarea jocului. Era de rau. Cum presedintele nu era in birou. Unde putea sa fie? El trebuia sa ramana aici, sub stricta protectie, dar totusi trebuia sa stea in birou.

Dintr-o data cum Mira era prinsa in gandurile ei, o impuscatura se auzi, iar o imensa durere ii strapunse bratul drept. Fata se aseza in genunchi tinandu-se de brat. Din umbre iesi un barbat inalt intr-un costul negru cu cravata rosie. Parul lui balai stralucea de la soarele care intra in incapere.

Peste 20 de soldati intrasera in camera si legara grupul de prieteni, avand armele atintite in dreptul capurilor lor. Numai Mira ramase aplecata in fata presedintelui, uitandu-se in olchii lui cu furie. Din coltul ochiului il vazu pe Jake in camera, la mica distanta de presedinte. Se uita la sora lui cu durere.

- Domnule presedinte, nu e prea frumos sa luati prin surprindere oamenii. Nu va invatat mama dumneavoastra ca barbatii lupta fata in fata nu din umbre? A zis mira razand, si scuipand sange pe jos. Presedintele o lovise in stomac, avand o expresie de dezgust inmensurabil pe fata lui.

- Pai nu a avut cum avand in vedere ca tu ai OMORATO! A zis presedintele raspicat.

Mira a continuat sa rada ca un maniac. A zambit si s-a uitat in ochii lui barbatului.

- Pai daca erai prea firav si L-A-S ca sa ii salvezi. A zis Mira continuind sa rada.

Omul o apuca de gat si o ridica in aer. O urmarea cum se sugruma. Usor usor, dar in ultima secunda i-a dat drumul deoarece Jake care nu mai putea indura sa priveasca, a tras in glot care trecuse razant pe langa barbat, gaurind peretele din fata lui.

- CE FACI PROSTULE????!!! A zbierat el. PUTEAI SA MA OMORI!

A tipat in timp ce se apropie de baiat cu pasi mari si rapizi, Jake incercand sa se departeze de el, lovi biroul cu spatele. Era game over pentru el. Presedintele ii puse pistolul pe care il tinea il buzunar lipit de inima.

- O data ce apas pe tragaci, inima ta o sa iti zboare din piept, iar draga ta surioara de acolo o sa urmeze. i-a soptit el la ureche, intorcandu-se spre Mira. Vrei sa faci tu onorurile? a ranjit presedintele la fata.

- Cu mare placere ! A exclamat ea intr-o voce foarte nerabdatoare.

Se ridica de jos, fiind escortata de un soldat pana unde era fratele ei.

- As vrea sa o fac in fata geamului de sticla, deoarece chiar daca nu nimeresc, avand bratul ranit, sticla tot se v-a sparge iar el v-a pica pana jos, iar 20 de etaje nu este o inaltime mica.

Presedintele a inceput sa rada. Cat timp Jake se uita oripilat la sora lui.

- Sigur! Soldati! Duceti pustiul langa geam.

Zis si facut. Acum Jake era cu fata spre sticla.

- Lasati-ma 2 sec. Sa imi iau la revedere.

- Sigur, Dar nu ai tot timpul din lume.

Mira se apropie de Jake si ii sopti:

- Asculta. Eu o sa trag in sticla din spatele tau ca sa creada ca te-am impuscat, si in cele 3 sec pe care le-am castigat o sa ii trimit presedintelui un glont exact in inima. Tu ai grija de tine.

Asa a si facut. A tras in sticla din spatele baiatului dupa s-a intors pe calcaie si rapid a tras in presedinte, omorandul pe loc, dupa a fugit repede in directia lui Jake, tragandu-l intr-o parte, fiind ea cea nimerita de glontul soldatului care o escortase pana in fata sticlei. Mira a picat prin geamul spart care doar cu 3 sec inainte era perfect intreg. Cu un glont in mana si in stomac aceasta a cazut, dar inaite, Mira a vazut fata inspaimantata a fratelui ei si ranjind a zis: ,, Idiotule".

Jake se prabusi la pamant, lacrimi picurand pe covorul biroului. Veronica, si cu ceilalti care reusira sa scape se repezira spre locul unde o data statuse fata. Veronica il lua in brate pe Jake, si incerca sa il calmeze, desi ca si ei ii dadura lacrimile.

Ei doar stateau si isi plangeau prietenul pierdut, tuturor fiindule prea frica sa se duca sa verifice daca corpul ei chiar era acolo. Toti erau convisi ca Mira murise. Dar oare chiar o facuse? Sau doar a vrut sa dispara?

 NOTA AUTORULUI 

Hey oameni buni! Vreau sa va multumesc ca ati citit pana aici. M-a gandisem sa o termin si gata, probabil sa fac un sidestory al copilariei Mirei si a lui Jake, dar dupa un pic mai mult stat am decis sa fac un sez 2. Acesta o sa fie ca un sez 1 in care am sa introduc si acel sidestory de care vorbeam, daca sunt doritori. Sa imi scuzati intarzierea acestui capitol, am avut blocajul scriitorului, plus nu am avut inspiratie, si nici chef prea mare( sunt o lenesa), dar sper ca v-a placut pana aici, sper ca asteptati acel sidestory si sez 2. As dori sa imi scuzati orice greseala de scriere, fiindca mai mult ca sigur am facut macar 1. Voi ce credeti? A murit Mira sau nu?


The purgeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum