A șaptea zi
Mă trezesc, mă îmbrac și mă duc la școală. După ore mă duc la cineva să-mi repare telefonul sau dacă mai poate să-l repare. La cum arată...
Cum am zis, nu merge reparat. Îmi trebuie altul. Și cu ce bani să-l cumpăr? Mi-am luat cartela din el și telefonul... telefonul... pa pa!
Ajung acasă și mă schimb în ceva comod, apoi îmi pregătesc ceva de mâncare. După ce mănânc mă pun în pat și adorm. În timpul somnului, simt o mână ce-mi mângâie fața. Mă scol repede și sunt înconjurată de întuneric. Oare visez in continuare? Am zis asta cu voce tare.
- Nu, nu visezi!
- Idi?
- Ce mă?
- Idi de la idiot. Cum ai vrea sa-ti spun dacă nu-ți știu numele?
- E bine și așa! Idi... Drăguță poreclă!
- Cred și eu!
♥♥♪♪••♥♥♪♪••♥♥♪♪••♥♥
Se pare că eu scriu și capitole mai lungi, dar și unele scurte. Sper că nu vă supărați! Vă pup!
YOU ARE READING
Anonimul ✔FINALIZAT
Short Story#2 - în proză scurtă(27.01.2018) Un anonim începe și îi trimite mesaje unei fete de 18 ani. Nu-i mai dă pace, dar cu timpul fata se îndrăgostește. Oare îl v-a întâlni vreodată? •Cartea necesită editare!• #93- 14.05.2017 #75- 18.05.2017 #46...
