CAPITOLUL 6

125 28 5
                                    



Întunericul se așternea alene peste oraș, iar Victoria era în continuare prinsă în discuții cu Dakota, o roșcată focoasă, iubitoare de tatuaje și vorbitoare de cel puțin alte trei limbi, în afară de cea maternă. Dakota era o enigmă pentru mulți, dar pentru Victoria, era sora de care nu a avut parte vreodată.

— Sigur nu vrei să angajăm pe cineva care să te scape de ele?

— Sunt sigură, oftă bruneta resemnată.

Dakota făcea referire la Grace și fiica ei zgripțuroaică. Nu le plăcuse niciodată. Și știind cum se comportă cu prietena ei, o făcea doar să le displacă și mai mult.

— Asta nu înseamnă că nu le poți pune ceva în băuturi. O singură pastilă și nu vor mai părăsi baia pentru cel puțin doisprezece ore. Te asigur.

Ideile Dakotei o speriau puțin pe Victoria. Nu știa dacă roșcata vorbește serios sau glumește.

— Ai terminat acolo?

— Vino și verifică, o invită Dakota.

Obosită, bruneta se ridică din fotoliul ei și aruncă o privire la ecranul laptopului. După ce își petrecuse mai bine de jumătate de zi lucrând la CV-ul ei, în sfârșit era gata. Victoria era decisă să-și găsească un loc de muncă stabil și să renunțe la ideea nebunească de a se încurca cu fiul lui Marcus King. Nu era că nu îl găsise un bărbat atrăgător sau altceva, însă nici nu se dovedise a fi romanticul incurabil de care Patricia vorbea. Doar o altă născocire de-a blondinei. În plus, era mai matur decât ea, iar asta o făcea să creadă că acesta ar căuta o femeie cu mai multă experiență de viață. Chiar dacă David îi spuse contrariul, Victoria credea că o făcuse doar din politețe.

— Crezi că am vreo șansă? Murmură aceasta, ronțăindu-și buza inferioară între dinți.

Nu avea un minim de experiență. Știa cum funcționează piața. Era greu să găsească o firmă care să o angajeze de pe o zi pe alta. Dakota în schimb, era agent de publicitate. Se folosise de cunoștințele ei, pentru a-i trimite CV-ul Victoriei în mai multe părți. Acum, nu le rămânea altceva decât să aștepte.

— Ce-ai zice de o seară a fetelor? Exact ca pe vremuri, rânji aceasta, îmbrâncind-o cu cotul pe Victoria.

— Știu și eu, se eschivă bruneta, e deja târziu.

— Haide, Vic, preferi să mergi acasă și să le vezi pe Cruella și fiică-sa? I-am trimis deja mesaj și lui Oliver. Nu mai putem anula.

Oliver era doar un alt vechi prieten comun de-al fetelor, un geniu in IT și, cândva, un admirator secret al mezinei Quinn.

— Fie, căzu Victoria la pace. Dar nu stăm mai mult de o oră.

— Ai cuvântul meu, ridică roșcata mâna dreaptă în aer, exact ca în fața unui judecător.

***

Mai târziu în acea seară, David se întâlni cu Tristan în fața complexului unde locuia și citea cu interes hârtiile primite de la asistentul său. Tristan nu era doar asistentul juniorului King însă. Acesta mai îndeplinea și funcția de șofer, iar când vremurile o cereau, era și bodyguard. Șederea în Rusia îl schimbase complet pe David. Ajuns acolo, descoperise că familia din partea mamei sale nu erau oameni simpli, de rând, așa cum obișnuia să-i povestească mama lui când era mic. Din păcate, David nu putea să-i spună nimic din toate acestea și lui Marcus. Nu putea să spună nimănui.

— Așadar, Victoria nu a mințit. Chiar este un arhitect la început de drum, vorbi calm.

David avea în mâini toate informațiile legate de șederea fiicei lui Luke Quinn pe durata celor patru ani petrecuți în Spania. Pe lângă asta, Tristan se interesase și de viața ei dinainte de plecare, dar nu erau lucruri semnificative.

ARANJAMENTULUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum