4 Mutarea

314 8 0
                                    

"Conștiința de sine a unui bărbat este definită de capacitatea sa de a obține rezultate" .John Gray

Dar ce fel de conștiință trebuie să aibe un bărbat pentru a obține o femeie? Așa de josnic se coboară un rege? Doar pentru a emana răutate? Doar pentru a distruge vieți? Și lui ce îi pasă? Coroana nu îi cade oricât s-ar apleca.

Îl văd cum vine mai aproape de mine și nu înțeleg de ce picioarele mele nu mă ascultă când le spun să plece, parcă sunt prinse de podea cu picătură.

Mă simt condamnată și nu știu dacă am făcut ceva rău sau nu. Poate acum regret palma aia, nu o merita sau cel puțin așa îmi spune creierul.

Privirea mea încă se află pe el, iar cand ajunge în dreptul meu îmi ridic ușor fruntea pentru a îi arăta că nu imi este frică și că nu mă intimidez prea ușor .

Puțin imi pasă cine este sau ce face.

Observ că ceilalți băieți din gașca lui au rămas la o anumită distanță de noi și doar el este lângă mine.

Parcă ei sunt un paravan pentru el, un fel de bibelou care nu trebuie atins. Se vede că el îi domină, este un rege și restul sunt doar slugile.

Nu dă importanță când cei din jur s-au adunat lângă noi, așteptând ceva, dar nu știu ce, ei doar privesc tăcuți ce urmează să se întâmple . Mă simt încolțită și nu știu dacă trebuie să tac sau să vorbesc.

Genunchii încep să îmi tremure când acesta se apleacă spre mine, își închide ochii și inspiră parcă vrând să își imprime în nări mirosul meu.

- Dior, îi explic încât sa audă mai mult el. Își deschide ochii încet după câteva secunde de tăcere și se uită la mine de parcă nu ar înțelege ce spun.

- Cum? Are o voce ușor răgușită.

- Parfumul este Dior, nu știam ca îți plac parfumurile de femei, zâmbesc la acuzația dată și nu înțeleg cum de am această vocație, sincer mă mir și eu.

Se uită în ochii mei sugerându-mi să tac, parcă îmi spune că îmi fac rău dacă mai spun ceva, așa că îmi ascult intuiția și nu mai scot niciun cuvânt.

După ce termină de îmi analizat ochii își coboară privirea încet spre buzele mele și rămâne fixat pe ele. Mă mănâncă limba să îi spun de unde am și glossul și că ar face bine să își mute privirea, dar tac și mă uit la el, la acel gri intes care te face sa amuțești.

După alte câteva minute? Cred ca minute își ridică privirea dar nu se uită la mine, se uită prin minte, cu un negru intes și chiar vreau să îl întreb dacă are lentile pentru ca, nu înțeleg cum i se schimbă așa de repede culoarea ochilor.

Aud cum spune pe un glas tare, unul care te face sa te înspăimânți, unul care parcă nu este normal, parca este o voce demonică.

- A mea!

Atâta spune și în jur începe haosul , nici nu realizez când m-am oprit din respirat numai când se îndepărtează de mine.

Văd cum alți 3 băieți îl urmează și trec de mine păstrând distanța. Carla se uită la mine pătimitor și nu înțeleg ce anume se întâmplă.

- Îl cunoști pe Max? Se apropie mai mult de mine noua mea prietenă și întrebându-mă rapid. Dau din cap în semn ca nu, pentru că ăsta este adevărul nu știu cine este, doar de două ori l-am văzut și mi-a fost suficient.

- Atunci este de rău, începe să rostească, niciodată nu a mai apărut în mișlocul holului făcând asemenea declarații, dă alarmantă din mâini. A spus ca îi apariții, el niciodată nu spune ceva de femeile cu care iese.

Încătușat Where stories live. Discover now