9 Fosta

294 8 1
                                    

"Poţi folosi orice limbaj doreşti, niciodată nu poţi spune altceva decât ceea ce eşti. Ralph Waldo Emerson"

Comunicarea este și va fi cea mai importantă armă a unui om. Dacă știi ce sa spui și când sa spui atunci ești o persoană câștigată. Dar dacă nu spui nimic și totuși cei din jur înțeleg altceva? Dacă nu ești vinovat și totuși cei din jur te acuză?

Vreau sa spun ceva, orice, dar nu îmi iese nimic din gură. Doar stau și privesc cum el vine spre mine destul de nervos. Cum se uită și mai adânc la mine, cum privirea lui devine din ce în ce mai întunecată. Cum...

- O să îți spun doar o singură dată și nu o sa mai repet, niciodată dar niciodată sa nu te mai îmbraci așa în fața altor bărbați. Scuipă cuvintele într-un mod dur.

-Nu știu cine te crezi sa îmi spui ce sa fac, sincer, spun rapid fără să îmi pese dacă îl enervez mai tare.

-Sara eu te-am avertizat, dacă tu o sa faci ceva din ce am spus clar sa nu faci, o sa suporți consecințele, vine mai mult spre mine.

-Eu...

-Tu? Eu țin minte că ți-am menționat cine ești tu și cine sunt eu. Regina mea neincoronată, dar așteaptă un pic si o să îți pun pe cap corona,promit .

-Unde au fost frații mei? Îl întreb sperând ca o sa schimb subiectul.

-Ai pus întrebarea greșită și nu o să îți răspund, vezi tu? Dacă mă întrebai unde am fost eu poate, poate îți răspundeam la curiozitatea asta a ta. Spune destul de liniștit după care se așează pe pat.

-Dacă nu îmi spui tu, o să ii întreb pe băieți, spun la rândul meu destul de liniștită chiar dacă în suflet sunt agitată.

-Întreabă-i , te rog eu sa ii suni acum și sa ii întrebi, imi sugerează Max. Așa că fără să aștept îl apelez pe Kol.

-Alo? Aud din telefon, știi ca suntem la câțiva metrii distanță, nu? Mă întreabă fratele meu.

-Trecând peste asta, Kol unde ați fost în seara asta?

-Ă? De ce vrei sa știi?

-Stai, nu am dreptul sa știu unde au fost frații mei toată ziua? Nu știu cum sa va explic dar încep sa mă enervez.

-Nu pot sa îți spun, imi răspunde acesta la întrebare.

-Cum? Încep să țip, cum adică nu poți să spui? Kol ce doamne...

-Sara, nu îți pot spune eu, dar știu pe cineva care îți poate explica totul.

-Cine? Îmi învârt privirea la Max și văd cum zâmbește, a naibii nesuferit.

-Max, spune repede fratele meu și acum este rândul meu să râd.

-Pe bune? Vă bateți joc de mine? Spun și după inchid apelul fără să mai spun ceva.

-Ăsta este ceva plan de al tău? Mă uit iritată la băiatul din fața mea cum zâmbește.

-Ți-am spus cine sunt, deci vrei să mă întrebi ceva? Spune cu un zâmbet de milioane pe fața aia enervantă. Oftez și încerc să imi reformulez întrebarea.

-Max, unde ai fost astăzi? Zic dar nici măcar nu mă deranjeaz să mă uit la el.

-De ce nu te uiți la mine? Întreabă iritat , privește-mă Sara, și când spune aceste cuvinte îmi ridic privirea spre el.

-Mult mai bine, așa deci am fost într-un loc, cum sa spun eu... Hm aglomerat?

-Unul unde sunt femei sa înțeleg? Spun fără sa realizez și regret instant ce am scos pe gură

Încătușat Where stories live. Discover now