Încătușat

28 Cuvinte

"Plăcerea e un păcat şi uneori păcatul e o plăcere"

Max

Atât de brutal nu cred ca am mai sărutat pe nimeni. Dar toate cuvintele pe care mi le-a aruncat Sara m-au determinat să îi demonstrez că eu sunt sigurul care o poate atinge. În real, eu nu sunt o persoană geloasă dar când vine vorba de viitoarea mea soție, aș împușca pe orice îndrăznețe să o privească, fix în cap.

Aeastă latură posesivă a apărut încă din momentele de la școală când o vedeam cu frații ei. Până și simplul fapt ca vorbea cu Kol sau Finn mă irita la culme. De asta încercam sa îi iau cu mine peste tot, nu îi voiam în prezența Sarei.

Ce este al meu, este doar al meu.

Când văd că vrea sa se retragă, adâncesc atât de mult sărutul încât știu că în următoarele secunde o să rămânem fără aer. Dar singurul aer de care am nevoie este cel care iese de la Sara direct în gura mea. Mâinile și-au găsit locul pe coapse încercând să îi caute chiloții. Iar când dau de ei îmi strecor un degete pe pielea sa. Îmi analizez teritoriul și când văd că începe să tremure o trag mai aproape de pieptul meu, dar lăsând un mic moment să respirăm. O iau în brațe și încep să înaintez printre oamenii care se uită lung la noi. Probabil Sara este destul de năucită de sărutul apăsat pe care l-am avut, de nici nu realizează că am ieșit afară din club. Căci, se apropie de fața mea și inițiază un alt sărut, unul mai liniștit de data asta.

Și până la urmă, cine sunt eu sa refuz un sărut din partea Sarei?

Își așează mâinile pe umerii mei încercând să își mențină greutatea. Iar cu cât se apropie de mine cu atât mai mult își presează pieptul peste al meu. În acest moment suntem un întreg, nici măcar un centimetru nu ne mai desparte.

Când sunt aproape ajuns de mașina mea intensitatea pe care a dobândit-o Sara prin băuturile alea se oprește brusc.

Își deschide rapid ochii mari și se uită pierdută la mine. Parcă trăiește într-un vis.

-Max? Își ridică o palmă și începe să-mi mângâie obrazul drept.

-Da iubito, respir liniștit când îi simt prezența mâini sale pe mine.

Oare sunt un nebun dacă am avut diverse scenarii cu ea în mintea mea? Cu ea atingându-mă peste tot. Cu ea peste și sub mine? Oriunde și oricând? Simt cum încep să înebunesc odată cu atingerea ei fină.

Si cazzo ma simt excitat. Sara, ce faci tu cu mintea mea? M-am îmbolnăvit cu cea mai puternică boală. Iar remediul se află numai și doar la Sara.

-Visez? Mă întreabă cu o voce stinsă.

Ochii mei îi caută disperați pe ai ei, iar când îi găsesc zâmbesc discret.

-Tu ce ai vrea mio caro? Spune-mi, vrei să fie vis sau realitate ceea ce se întâmplă între noi?

Îi plasez un sărut scurt pe nas făcând-o să inspire adânc. De ce mă simt atât de atras pentru o simplă chestie umană? Atât de comună și totuși atât de specială pentru mine.

-Aș vrea să gust puțin din păcat astăzi și vreau să fie ceva real. Îmi mărturisește fata din brațele mele.

Am spus vreodată cât de tare o ador? Dacă nu, atunci o să spun, cred că am început să fiu nebun după dragostea Sarei.

-Atunci te anunț că nu visezi iubita, este cât se poate de real tot ce s-a întâmplat acum.

-Și ce mama naibii mai așteptăm? De ce nu continuăm ce am început? Se agață și mai tare de gâtul meu provocând și mai multă intensitate între corpurile noaste. Îți vreau corpul Max, ce îți este atât de greu să pricepi?