L-am luat pe Ross de mana, tragandu-l în cealaltă parte a autobuzului, unde babele nu se băteau cu sacosele pe locuri. Ne-am așezat pe scaune, abia apoi dandu-mi seama ca încă aveam mana împreunata cu a lui. Mi-am retras brațul jenata, începând sa mă joc cu degetele.
Liceul a început de câteva zile și mă face doar sa îmi doresc sa mă întorc în timp. Adică cu vreo doua săptămâni în urma, când lucram la bar cu Ross.
— Uite cine a urcat în autobuz! ma inghiondeste cu cotul, făcându-mă sa îmi îndrept atenția spre cel care urcase.
— Ascunde-ma, spun luându-i brațul ostatic.
— Hai, mă. Îl placi de aproape un an. De ce nu îi spui și gata?
— Se numește "frica de a nu fi respins", dragul meu Ross! îi zic oftând.
— Nu cred ca te-ar respinge.
Ross își spune ultima replica pierdut, privindu-l pe Zack atent pana în momentul în care se așează pe unul din scaunele care e poziționat cu spatele la noi, iar el dispare din raza lui vizuala.
— Mda, spun. Dar nu pot sa nu iau în calcul și posibilitatea asta.
Prietenul meu își coboară privirea, începând sa se uite la proprii adidasi. Îi fac semn atunci când autobuzul oprește în stația potrivita, adică care e la doi pași de liceu. Ne ridicam, ieșind din autovehicul, dând nas în nas cu Zack.
— 'Neata! ne ureaza el zâmbind, poziționându-se în stânga mea.
— Mda...e ora 11 și douăze-
— 'Neata! spun repede, întrerupându-l pe Ross.
Zack ne zâmbește iar, eu întorcăndu-i gestul, iar amicul meu dandu-si ochii peste cap. Brunetul se scuza și se îndepărtează de noi, ducandu-se la un alt prieten de al lui.
—Care e treaba, Ross Downson? il întreb pe băiatul cu ochi căprui razad, care încă îl urmarea cu privirea pe Zack.
— Aha...a, ce? Niciuna. Hai la clasa.
CITEȘTI
Seven's Heaven
Short Story"- Urăsc filmele de dragoste!" Odată ce începe să lucreze împreună cu Ross în timpul verii, cea mai mare frică a lui Anais devine cea de a se îndrăgosti de el. Cei doi au niște caractere total opuse, ea fiind o fată serioasă și acră, iar el un băiat...
