Sirena pompierilor de auzea proeminent in timpanele mele, facandu-ma sa ma panichez din ce in ce mai tare doar din cauza sunetului.
Era o agitatie de nedescris.
Unii alergau, cu furtune, cu galeti, iar altii doar se uitau ca la un spectacol de pe margine.
Totul era un haos.
Inaintam agitat, respiratia accelerandu-mi-se. Din ce in ce mai tare. Mai tare. Si mai tare.
Privesc inspaimantat locul.
Cradirea in vlacari, pompierii cum se ghinuie sa stinga focul...
Insa privirea imi cade pe flori.
Erau inca acolo, pe jos, neatinse.
M-am apropiat de casa pentru a le ridica, toti fiind prea ocupati ca sa ma observe.
Le-am ridicat incet, vazandu-le starea perfecta.
Pana le-am intors mai spre dreapta, pe partea opusa.
Frumosii trandafiri erau plini de un lichid rosu.
Erau plini de sange.
Sangele ei.
Am inghitit in sec si am mai privit odata buchetul.
Am ridicat biletelul infipt in ambalaj si am inceput sa citesc.
"Dragostea ei era destinata aduceri mortii, fie ca era crima, fie ca era sinucidere. La ea va ramane mereu un mister.
Semnat A."
Confuz, mi-am ridicat privirea pentru a vedea cel mai mare cosmar am meu in realitate.
Ea chiar era moarta.
Iar cadavrul din fata mea o dovedeste.
Iar atunci in inima mi s-a infipt un pumnal.
M-am prabusit la pamant, in genunghi, incepand sa suspin.
Am inceput sa plang, acoperindu-mi fata cu palmele.
Foc, peste tot era doar foc.
As fi vrut sa ard odata cu el.
Era focul inimii mele care a lasat o scainteie aici si si-a dat nastere singura.
A dat nastere dezastrului, furand-o pe ea.
Furand-o de langa mine si lasand-o sa arda in propria mea cenusa.
Focul a luat totul.
Pentru ca ea, era totul.
___________________________________
Doar inca 3 capitole. I hope you enjoy :3 love you so much :3 <3
YOU ARE READING
Apelul cu nr. privat
Short Story"Te urasc." "Sentimentul e reciproc." "Atunci cred ca ma bucur, pampalaule." "Ciudato." "O sa iti distrug viata." "Ai facut-o deja." "Imi pare rau." "Serios?" "..." !!Cartea necesită scurtă editare și verificare. Îmi cer scuze anticipat pentru greșe...
