Între atracție și ură

68.

Federico se afla la bancă fiind una din cele mai grele zile având foarte multe ședințe dar gândul că nunta lui se apropie îl împing să zâmbească.
Acum se afla în pauză, având o cafea în mână și uitându-se peste pozele de seara trecută. Seara în care frumoasa lui Alejandra a spus "da".
Când un bătut în ușă îl întrerupe, pune cana jos și îi permite persoanei de afară să intre. Și nu s-a abținut să nu își arate mirarea când și-a văzut mama pășind sfios în birou.
-Bună, fiule, mă bucur să te văd! Secretara ta mi-a spus că ești în pauză!
De când a aflat că fiul său s-a reunit cu medicul veterinar, Susana nu s-a mai arătat în fața lor. A vrut să lase timpul să treacă sperând că toți vor uita de minciuna și trădarea ei.
-Dorul față de mine te-a împins să vii aici? Sau ai nevoie de ceva de la mine?
-Din întâmplare am observat că nu mai pot face nicio plată cu cardul, fiind în zonă m-am gândit să te întreb care este problema. Dar prioritatea mea a fost aceea de a-ți revedea chipul după mult timp!
Susana l-a privit mereu pe Federico cu ochi autoritari. Cu ochi reci. Acum încerca să pară mama care își adoră băiatul.
Dar moștenitorul Almonte și-a dat voalul de pe ochi deoparte și nu mai simte nicio afecțiune față de femeia din fața lui.
-Oh, știu că nu mai poți folosi cardul, eu sunt cel care a cerut blocarea lui!
Bărbatul a fost lovit crunt de viclenia propriei mame și nu a putut să nu o pedepsească într-un mod crunt. Banii au fost cei după care a alergat toată viața, acesta s-a gândit să o lase fără nimic.
-Ce vrei să spui? De ce mi-ai blocat cardul? Îmi deschizi alt cont?
Federico s-a apropiat de Susana cu chipul și își strângea pumnii pentru că fierbea de nervi. Și nu voia să o arunce afară devastator. Deși asta merita!
-De ce? Pentru că acei bani veneau din contul familiei iar tu nu mai porți numele Almonte de mult timp!
Susana a rămas cu gura deschisă și a înghițit în sec dându-și seama că faptele ei nu au fost uitate. Și-a dat seama că fiul ei căuta răzbunare.
-Enrique și acel idiot de Hugo au dispărut și m-au lăsat în urmă. Acum tu oprești singura mea sursă de venit?
-L-ai numit pe Hugo idiot? Am crezut că vă înțelegeați bine! Nu erați parteneri în rănirea oamenilor?
Pentru a nu rămâne săracă, femeia era în stare să se pună și în genunchi. Voia să ajungă la vechea latură a lui Federico și să îl manipuleze sentimental.
-Fede, dragule, sunt mama ta, eu te-am crescut, nu îți poți lăsa mama pe străzi!
Acesta a băut o gură din cafea și a pus-o înapoi mimând gândirea. De fapt doar își bătea joc de ea. Nu credea niciun cuvânt scos din gura ei.
-Pentru că sunt fiul tău ar trebui să îmi pese de tine, nu? Dar totuși tu nu ai avut grijă de mine! Cea care m-a crescut a fost Caridad, nu tu! Tu ai încercat să îmi faci rău și știi foarte bine la ce mă refer.
A lovit în masă cu pumnul recunoscând că își pierde răbdarea. Voia doar să plece din fața lui și să se îndrepte spre sala de ședință.
-Am făcut ce e mai bine pentru tine! Meriți o femeie de statut înalt! Meriți pe cineva ca tine!
-Eu hotărăsc asta, nu tu! Te-ai folosit de tatăl meu iar acum vrei să te folosești de fiul tău. Iisuse, ești de joasă speță!
Dacă Federico era pe punctul de a răbufni, acum Susana era cea care clocotea de furie. Nu îi venea să creadă că băiatul controlat cândva de ea acum îi vorbește astfel.
-Măsoară-ți cuvintele, obraznicule! Uiți că sunt mama ta?
Federico s-a ridicat deodată și a trecut pe lângă Susana fără măcar să o privească. A deschis ușa și abia atunci s-a uitat în ochii ei.
-Tu nu ești mama mea! Nu te-ai purtat niciodată ca una!
S-a uitat la ceas și a observat că mai sunt două minute până la începerea ședinței. Trebuia să încheie acea conversație în acest moment.
-Ascultă-mă bine, blocarea cardului e doar o bucată din ceea ce meriți. Ți-a fost interzisă intrarea pe pământurile mele și totodată pomenirea acestui nume. Fă bine și nu te mai arăta în fața noastră ca o fantomă umblătoare!
A vrut să plece dar și-a dat seama că totuși ar vrea să îi mai transmită ceva celei care l-a născut.
-E timpul să devii o femeie independentă și puternică. Angajează-te, poartă-te decent cu oamenii, nu îți irosii timpul criticând ce fac cei din jur. Eu am o nuntă de pregătit!
Părăsește biroul fără să aștepte un răspuns din partea mamei sale. Pe hol, i-a spus secretarei să o dea afară dacă nu pleacă în cinci minute de acolo.
Susana a rămas pe scaun privind podeaua care părea un negru infinit.