❥ ᴏ ᴄᴀꜰᴇᴀ, ᴘᴀʀɪꜱ Șɪ ᴛᴜ ɪ-ɪɪ[✔] ✒

ɪɪ ↬8

ⱼₑₒ𝚗 ⱼᵤ𝚗gKₒₒ𝓴

     Și mie îmi este frică să-l pierdem pe Fuji. Mă uit la tine și îmi dau seama că dacă nu gândesc limpede, totul se duce.

     Te privesc cum îl așezi pe fiul nostru în patul său, apoi îl învelești să nu-i fie frig la noapte. 

     Îl săruți pe frunte, apoi ieși din cameră fără a face zgomot. Mă uit la tine și îți văd ochii triști. Vrei să plângi dar te abții.

     — Vino aici, deschid brațele și îți fac semn să vii în brațele mele.

     Tu nu te opui și vii, apoi îți lași capul să se odihnească pe umărul meu.

     — Acum plângi, șoptesc și nu durează nici o secundă că îți aud hohotele de plâns.

     Eu te mângâi pe spate cu grijă. Voi avea grijă de tine să-ți revii, iubire.

     Lacrimile tale, tristețea ta, e infern pentru mine.