ɪɪ ↬ 17

40 4 0
                                    

Kᵢᗰ Tₐₑ𝓱yᵤ𝚗g

Sunt în fața școlii de 2 minute lungi fără să cobor din mașină. Iar Yoongi nu se opune. Copilul nostru va ieși pe porțile mari cu zâmbetul pe buze, în timp ce eu plâng și urlu în sinea mea din cauza durerii și disperării de a te pierde.

Sunt egoist că nu mă pot liniști? Da, sunt un mare egoist. Dar înainte să fiu egoist, sunt un bărbat îndrăgostit până peste cap de un alt bărbat care e în comă și posibilitățile să se trezească sunt foarte mici.

Sunt egoist dacă vreau să-mi protejez fiul de orice răutate, mai ales despre starea ta? Da, sunt.

Dar... ce pot face? Nimic.

Îmi șterg lacrimile din nou și mă uit spre prietenul meu.

— Să mergem, spun cu curaj, deși picioarele îmi tremură. Cobor din mașină și cu un zâmbet al naibii de fals, pornesc spre porțile mari. Părinții își întâmpina copiii cu zâmbetul pe buze, în timp ce eu... mor.

O zăresc pe învățătoarea fiului meu și mă îndrept spre ea, însă ea pare foarte uimită că mă aflu aici.

— Domnule Kim? nu vă așteptam, zice și eu nu înțeleg deloc ce spune femeia. Eu mă uit la ea nedumerit, apoi la Yoongi care e încruntat.

— Cum adică? Vin în fiecare zi după fiul meu, de ce nu aș veni astăzi?

Iar în secunda următoare, femeia se face galbenă la față și se sprijină de perete. Eu îl caut pe fuji printre elevii, dar nu-i pe nicăieri. Îmi mut privirea pe femeia care abia respira și nu înțeleg motivul.

Unde e fiul meu?

La naiba, urlu, aducând privirile asupra mea. Unde este fiul meu? Vreau să-l văd chiar acum!

Părinții se opresc în loc pentru a privi scena, in timp ce directorul se apropie de noi grăbit.

Femeia pare că își mai revine, dar tremura de parca ar muri acum.

— A... a plecat cu–

A făcut ce? Cum adica fiul meu a plecat? Mă uit panicat în jur, în timp ce directorul își privește angajata șocat și părinții își acoperă gura cu mâinile. Yoongi face un pas în fața și o privește pe femeie sever.

— Doamna, amicul meu trece printr-o foarte grea și am aprecia să ne spune-ți clar unde este Fuji chiar acum. Este în pericol?

Femeia ne privește pe amândoi, apoi izbucnește în plâns. O iau razna chiar acum!

— A venit o doamnă drăguța care a spus că este sora domnului Jungkook și l-a luat pe Fuji....

O secunda a durat tot. O secundă să simt durerea în piept și să mă prăbușesc în genunchi. Suspinele mele sunt atât de puternice încât uit unde sunt.

Yoongi vine în fața mea, punându-se în genunchi și privindu-mă în ochii. Disperarea se citește în ochii săi.

— Îl vom găsi pe Fuji, bine? îți promit! La naiba, sunați la poliție, un copil a fost răpit din mâinile voastre!

Directorul își pune palmele in cap, mormăind ceva nepotrivit, in timp ce femeia care plânge vrea sa se apropie de mine, dar Yoongie o oprește la timp.

— Nici să nu vă gândiți să faceți asta! Cum să dați un copil unei persoane pe care nu o cunoaște-ți, spunând că e ruda cu familia Kim? Cine știe unde este nepotul meu acum și prin ce trece din cauza ta!

Închid ochii pentru câteva secunde. Refuzând vorbele prietenului meu. Fuji este bine. Fuji va fii salvat.

Iartă-mă iubire... iartă-mă!

❥ ᴏ ᴄᴀꜰᴇᴀ, ᴘᴀʀɪꜱ Șɪ ᴛᴜ  ɪ-ɪɪ[✔] ✒Where stories live. Discover now