Neverending nights ♡ I.Sleeping Beauty

3. Frumoasa şi Bestia

Jack nu putea vorbii serios! Doar nu o să îl lase de acum pe Klaus să stea în fiecare zi cu mine. Nu! Trebuia să fie o glumă proastă.

- Jack, refuz să îl las pe omul ăsta să se apropie de mine! Prefer să stau singură! Nu am nevoie de nici un bodyguard! Mai ales de o dădacă!

- Alisson, credeam că am discutat deja despre asta. E vorba de siguranța ta! Mă grăbesc foarte tare să ajung la firma tatălui tău! Klaus, ai grijă, așa cum ne-am înțeles. Alisson e foarte slăbită și trebuie să se odihnească.

- Dar...drace! Spun când văd că nu sunt ascultată absolut deloc, iar Jack ieșise deja din salonul meu. Îi arunc o privire ucigătoare lui Klaus, nemernicului care s-a întors să îmi dea viața peste cap din nou și oftez zgomotos.

- Se pare că m-am pricopsit cu un nătărău, deduc și îmi dau ochii peste cap.  Dar nu te entuziasma prea tare! Mai bine mor decât să te am în preajma mea! Îi aruncam vorbe grele, pline de dispreț, însă adevărul era altul.
Mi-au tremurat picioarele atunci când l-am văzut și am simțit cum tot ce am avut pentru Klaus se întoarce și mi se izbește în față. Totul. Amintirile cu el, tot ce mă făcuse să simt, la intensitate maximă și într-un timp prea scurt, dar totodată, cât mă rănise când a dispărut fără urmă, fără să îi pese de mine suficient cât să îmi spună măcar.
Mi s-au înmuiat picioarele nu numai de emoție, dar și de teama că va deschide răni ce vor sangera din nou. Privindu-l realizez că acele răni nu s-au vindecat vreodată și fără dar sau poate, Klaus va rămâne slăbiciunea mea, primul bărbat pe care l-am iubit.

- Nu îmi spune că nu ți-am lipsit! Chicoteşte și se sprijină de patul meu.

- Nu am să o fac. Mi-ai lipsit al dracu de mult! M-am întrebat mereu ce te-a făcut să pleci în modul acela, am așteptat luni de zile un semn și ți-am cautat  toate scuzele posibile.. așa că nu te mai obosii, le-am epuizat eu pe toate și oricare ar fi, nu e suficient de bună. Nu e nimic care ar putea să îți scuze plecarea, pardon..dispariția, cred că se potrivește mai bine.. Așa că oricare ar fi planul tău, nu va funcționa. Te-ai întors degeaba. Orice am simțit vreodată pentru tine e acum îngropat.

- Ăsta cu siguranță nu e discursul unei persoane care nu mai simte nimic, deduce el și firar să fie! Nu avea nici un drept să apară acum aici!

Îl văd lăsând privirea în jos și înghițind în sec. Respiram greu și simțeam că am spus tot ce aveam pe suflet, mai puțin ce conta cel mai mult...încă îl iubeam dar totuși, nu puteam să iert ce a făcut. Simțeam nevoia să continui.

- Te-ai purtat ca și cum ce am avut noi, a fost doar o aventură de o noapte, si asta e teribil...pentru că au fost mai mult decât câteva nopți pierdute printre cearșafuri, finalizez discursul, așa cum îmi numise el izbucnirea și nu îmi pot controla glasul să tremure.

Privirea lui se ridică din pământ și sunt surprinsă să citesc în ochii lui...durere? Asta era? Mă privea de parcă abia putea suporta ce îi aruncasem în față. De parcă ce am spus l-a atins profund.

- Haide să te pregătim. Trebuie să mergem, spune după câteva secunde în care mi se păruse că  a încercat să se adune. Și bineînțeles, nu primisem nici un răspuns din partea lui, schimbase subiectul.
Deși știam că nici o scuză din lume nu ar putea fi suficientă, sperasem că poate îmi va oferii ceva...un motiv, orice cât de puțin plauzibil. Dar nu, primisem doar tăcere și asta îmi confirmase ce știam deja, tăcerea lui îmi aruncase adevărul gol-goluț în față. Nu avusese un motiv, pur și simplu nu i-a păsat suficient cât să considere că e de cuviință să mă anunțe. Nu am fost decât o aventură și atât..iar femeilor cu care doar te culci, nu le dai explicații. În general le dai bani. Și cât de naivă am fost..să fiu la dispoziția lui oricând mă dorea. Râdeam în sinea mea de mine, o damă de companie gratis, asta trebuia să fie nouă.