Iubesc ploaia
Și-o urăsc pe-atât de tare.
Noi doi semănăm,
În ce facem prosperăm.
Văd cum păianjenii
Se adăpostesc sub mașini
Iar gândacii se tot strâng
În fața frizeriei
Știind că-i adăpost.
Iubesc ploaia
Și-o urăsc pe-atât de tare.
Aș vrea să spun că plâng,
Dar în oglindă văd un zâmbet păgân.
Rând pe rând
Cu toții privesc pe geamuri,
Încet încet mă uită,
Ei văd ploaia din blocuri reci.
Iubesc ploaia
Și-o urăsc pe-atât de tare.
De-ar înceta odată
Să mă fac bine de-ndată.
Scăpați-mă norilor de mine
Căci iubesc ploaia
Și-o urăsc pe-atât de tare.
