Înger răzbunător

Capitolul 4

Se aflau la patruzeci de minute de Autumn când Quinn opri mașina într-o benzinărie. Odată în parcare opri motorul și scoase telefonul mobil.
- O să îl sunam pe tatăl meu? - întrebă Iris cu o surprinzătoare ranchiună.
Era și timpul să vorbească astfel despre tatăl ei. Doar Dumnezeu știa câtă ranchiună simțise și el pentru senator. Niciodată nu spusese cat de mult îl detesta pe acel bărbat,dar întotdeauna se întrebase cu de putuse Iris sa fie atât de oarbă și să nu își de-a seama de manipulările  constante ale senatorului Kerr,pe care ea îl apărase cu atâta fervoare. Implicarea continua a senatorului în relația lor fusese mai mult decât deranjantă. Daca Quinn rezerva o masa la un restaurant pentru trei persoane, Edward o anula și făcea o alta rezervare la un local pe gustul lui. Odată trebuiseră sa anuleze o călătorie în Fiji pentru a sărbători ziua de naștere a lui Iris pentru că tatăl ei insistase că ea sa participe la o gală,la care bineînțeles el nu fusese invitat. Se părea că un fost soldat nu era suficient de bun pentru fiica lui, deși în realitate senatorului nu ii pasase de bunăstarea lui Iris.
Quinn tolerase totul fara să spună niciodată nimic despre ce credea despre senatorul Edward Kerr,până când ultima picătură umpluse paharul: insistenta senatorului de a amâna nunta. Nu mai putuse să se controleze și, in timpul unei discuții neplăcute cu Iris,spusese cu voce tare tot ce credea despre tatăl ei.
- O să îl sun  eu - spuse ridicând mâna văzând că Iris se pregătea să protesteze. -Nu te contrazice cu mine. Amândoi știm cât de ușor îi este tatălui tău să te facă să te răzgândești. Daca într-adevăr îți dorești să mergi in Autumn, eu sunt cel care îl va suna.
Coborî din mașină și mulțimi in gând pentru aerul răcoros al nopții pentru  că de fiecare dată când se afla in preajma lui Iris corpul lui ardea. Marca numărul senatorului de îndată ce se îndepărtă in pic de mașină și vocea bruscă nu se lasă așteptată.
- Ai gasit-o?
- Da - răspunse.
- Mulțumesc lui Dumnezeu. Știam că vei reuși. Veniți încoace?
Fara îndoiala că Kerr se bucura de un nou succes. Lui Quinn îi părea rău că nu putea să îi vadă fața în timp ce îi spunea că nu va putea să își închidă din nou fata,dar se va mulțumi doar sa ii audă furia.
- Nu - schiță un zâmbet pe care nu îl putu controla, visa de ani buni sa îi facă asta acelui cretin. Nu o voi aduce acasă.
Se lasă o clipă de tăcere urmată apoi de o înjurătură.
- Ce naiba spui acolo ? De ce nu o aduci acasă?
- Pentru că nu vrea sa se întoarcă - spuse simplu.
- Nemernicule. Nu asta a fost înțelegerea.
- Nu am făcut nici o înțelegere. Ți-am spus că o voi găsi și așa am făcut,dar niciodată nu am spus că o să ți-o și aduc.
Deși asta fusese intenția lui la început. Se gândise sa o duca înapoi la Washington și să o lase în casa tatălui ei,dar asta fusese înainte că ea sa ii povestească ceea ce sa întâmplat cu adevărat pe pod. Oricât de mult își dorea și avea nevoie sa se îndepărteze de ea, nu putea acum sa o abandoneze și să o lase pradă pericolului. Cine va avea grijă de ea daca el va pleca?
- Quinn, jur  că dacă nu te urci in momentul acesta în mașină și o aduci la spital, pentru că aici trebuie sa fie,o sa pun toată poliția pe urmele tale.
- Și mă scuzi de răpire? Mi-am imaginat că o să mă ameninți cu ăsta,dar nu o vei face - continua cu un zâmbet largă pe buze
- Bineînțeles că o voi face.
- Nu - insistă cu răceală. Nu o vei face,daca o vei face voi asmuți asupra ta toată presa. Voi povesti cum ai inventat toate problemele psihice a lui Iris doar pentru a o controla. Dar nu mă voi apri acolo; daca voi considera necesar,poate că o să mai spun cate ceva despre tine. Cum ar fi că presa să afle că îți finanțezi campanile în mod ilegal,sau că ai primi t mită.
Senatorul păru că mutise.
- Eu nu  am făcut nimic din tot ce spui tu acolo - răspunse într-un final .
- Dar presa nu știe, nu-i așa? Nu contează dacă ai făcut sau nu, reputația ta va fi țăndări.
Un alt moment de tăcere.
- De ce îmi faci asta?
- Pentru că săptămâna trecută cineva a încercat să îți omoare fiica,și spre deosebire de tine eu îmi fac griji pentru ea.
- Nimeni nu a încercat să o omoare - spuse senatorul  cu o evidenta frustrare. Iris a avut vedenii.
- Spune-i toate tâmpeniile astea altcuiva. Nu mă interesează dacă o crezi sau nu, doar îți explic motivele pentru care am decis sa o ajut și să te avertizez că,daca încerci ceva cu poliția și o sa fiu arestat, vor exista consecințe care nu vor fi pe placul tau.
- Ești un nenorocit,Adam.
- Presupun că recunoști pentru că exact așa ești tu, nu-i așa, Edward? Acum dacă mă scuzi,eu și Iris trebuie sa ajungem undeva.
Senatorul închise brusc și Quinn simți o profundă satisfacție. De mult își dorise să aibă acea confruntare cu tata lui Iris. Și știa că amenințarea pe care o făcuse va avea efect; senatorul nu va suna la poliție. Va prefera sa suporte frustrarea fara să riște să provoace un scandal.
Se întoarse că se revină la mașină,dar se opri brusc vazand- o pe Iris afara din mașină, sprijinită de capota.
- Ai auzit conversația - o întrebă.
Iris afirmă.
Quinn se pregăti pentru ceea ce urma.
- De acord, l-am înfruntat pe iubitul tau tata.Am exagerat,da - spuse văzând că ea nu răspunde, își arcui o sprânceană mirat. Unde este faimosul temperament al familiei Kerr?
Iris își trecu o mana prin par.
- Nu sunt supărată pe tine. Ai făcut foarte bine.
Chiar daca nu era ceva obișnuit pentru el, Quinn rămase fără cuvinte.
- Îmi imaginez ceea ce a spus el - continua să spună Iris, dând din cap cu furie. Vrea să mă întorc  la spital, nu-i așa? Pai nu o voi face. Nu pot sa te învinovățesc pentru că a trebuit să îl ameninți pentru a evita să mă întorc în acel loc.
Acolo se afla din nou amărăciunea. Voia să o întrebe de ce deschidea ochii acum,de ce nu își dăduse  seama mai repede de cum era tatăl ei cu adevărat,de ce nu o făcuse cu doi ani în urmă,când încă putuse să schimbe totul. Își controla furia pe care o simțea,dar tot o întrebă ceva :
- Ce îs  cu toate acestea acum?
Iris îl privi în ochi.
- Nu m- a crezut - se limită să spună înainte de a intra în mașină.