14. Un mic demon în devenire

3.8K 152 16
                                    

RAMON OLVERA

Mă urc pe motor și zbor spre club. În urma mea este Aleck.

Mason era destul de îngrijorat de tipul acela. Ceea ce nu se întâmplă prea des. Mereu avem grijă de oamenii noi care vor să ni se alăture. Nu putem fi trași pe sfoară. Iar dacă pierdem o luptă, se duc pe apă o grămadă de bani.

Intru în birou și Mason trece direct la subiect. Aruncă în fața noastră un plic destul de gros.

-Aici aveți fotografiile cu toți oamenii ce lucrau cu noul tip. Îi vreau în fața mea vii sau morți. Nimeni nu "mă trage pe sfoară."

-În cât timp? Întreb hotărât să termin treaba asta cât mai repede.

-Mâine dimineață cel târziu. Nu vreau ca problema asta să se prelungească. Dacă unul din oamenii lui află că l-am ras de pe fața pământului le-ar putea veni ideea neinspirată de a ne face probleme. Iar dacă eu sunt tras în jos și voi sunteți la fel.

-Știm șefu, nu trebuie să ne reamintești. Spune Aleck în timp ce ia plicul și ne îndreptăm spre prima adresă.

Urc în mașină, amicul meu mă privește ca și cum aș fi bolnav.

-Fără motor?

-Îl las aici, vom fi mai rapizi dacă mergem doar cu un singur mijloc de transport.

-Cum vrei camarade.

Dă talpă mașinii iar eu verific plicul.

-Sunt cinci tipi, destul de zdraveni. Nu vom termina repede dar sigur îi rezolvăm pe toți până mâine.

-Atâta timp cât apuc să-mi fac somnul de frumusețe. Spune Aleck în glumă.

-Spre prima locație nu ne va lua prea mult timp să ajungem. Este la o oră distanță de oraș.

-Hai să terminăm rahatul ăsta mai repede. Ai arma?

-Da, tu?

-Normal.

O oră mai târziu suntem în fața unui fel de hale abandonate. Dar sunetele ce vin din interior nu sunt prea agreabile. Super, ne distrăm astăzi. Îl privesc complice pe Aleck și după fața pe care o are, se gândește la același lucru ca și mine.

Intrăm în praful dens și ne furișăm astfel încât să avem o "intrare surpriză", așa vom fi în avantaj.

Privim de la depărtare și îl vedem pe primul nostru individ, ceea ce ne-a luat prin surprindere este că și ceilalți sunt aici. Bun. Nu avem multe drumuri în seara asta. Cinci iepuri dintr-o lovitură superb. Cinci inși contra doi, mi se pare corect.

Se pare că nefericitul ce stă într-o baltă de sânge este același care l-a însoțit pe "noul-vechiul" nostru colaborator.

Cel mai zdravăn dintre ei se apropie de el

lăsându-se pe vine.

-Deci șobolane, unde este traficantul?

-Dar v-am mai spus. Nu știu. L-am însoțit aseară dar a intervenit ceva iar el m-a lăsat să plec.

Tușește sânge și se ține cu mâinile de abdomen. E așa de nenorocit încât nu i se mai disting bine trăsăturile faciale. Au nume de cod. Dar Mason le-a aflat numele cumva. Șobolanul ar trebui să fie Abel, iar traficantul - Filip, cel pe care l-am nenorocit ieri.

Mă înțeleg cu Aleck din priviri să acționăm. El trage primul foc de armă iar eu înaintez trufaș gata să sparg moaca cuiva – oricui.

-Deci băieți, ați uitat să îmi trimiteți invitația la petrecere? Zic în timp ce rânjesc și îmi pregătesc pumnii pentru acțiune.

 +18 | Delicioasa Mea Victimă | Mafia~Dark~RomanceWhere stories live. Discover now