LOVE STORY.Slender Man: "Nu ma cauta.Eu o sa te gasesc..."

" Oh, o sa il pun...o sa il pun in sicriu!"

Hey there, guys! ^^ Am reusit sa mai scriu un capitol, sper sa va placa si...va astept cu pareri. Pup la voi! Enjoy!

Slender Man P.O.V.

-Unchiul ei?!

-Da...da, ingana tanarul innecandu-se si fortandu-se sa respire.
Am facut o pauza...inca il tineam suspendat in aer, cu capul in jos, dezbatand in minte soarta pe care urma sa o aiba.

-Cum te numesti? L-am intrebat eu, vocea mea sunand oarecum rigid.

-L...Lysander.

-Ma intereseaza numele de familie.

-Jules.

-Esti fratele mamei ei.

-De unde st...

-Stiu totul despre Jean a mea, l-am intrerupt eu. Cum este posibil? Esti cu 20 de ani mai tanar decat ea.

-Decat Janette? Da, stiu... Cand Janette a nascut-o pe Jean...mama s-a indragostit de ea, la propriu. De cate ori Janette I-o lua pe micuta din brate, se simtea goala pe dinauntru. O iubea pe Janette, fara indoiala, dar...ii lipsea sentimentul oferit de un copil atunci cand il tii in brate in primii ani...A decis ca mai vrea un copil, unul al ei. Asa ca s-a rugat de tata mult si bine sa ii mai faca un copil...desi sceptic la inceput, mama a reusit sa il convinga si astfel a acceptat. Noua luni si cincisprezece zile dupa nasterea lui Jean, am aparut si eu in peisaj. Grace...mama...era in extaz. Era acum si bunica si mama, pentru a doua oara. Jean si cu mine am crescut un timp impreuna, pana ca ai mei sa decida ca vor sa ne mutam in provincie, departe de...zona asta.

M-am incruntat, scotand un sunet gutural.

-Atunci am pierdut legatura. In scurt timp, tata a fost diagnosticat cu cancer la plamani. In ciuda acestui fapt si a rugamintilor staruitoare ale mamei, a continuat sa fumeze. Un an mai tarziu era mort. Mama a intrat in depresie...Nu prea vorbeam. Ma ingrijea, e adevarat, dar nu ii placea sa vorbeasca prea mult cu mine. O intrebam mereu despre tata, despre trecut...cateodata despre o fata blonda cu care stiam ca stateam cand eram mai mic...

-Jean...

-Jean. Dar abia am scos cateva cuvinte de la ea despre trecutul nostru. Stiam ca e nepoata mea, stiam numele ei si al parintilor ei. Si unde sa dau de ea. M-am hotarat sa plec pana la urma sa o caut pe Jean dupa moartea lui Grace. Am decis ca nu ma mai lega nimic de locul ala...Casa si bunurile sunt toate pe numele meu acum. De aceea ti-am spus ca ii pot oferi blondinei ce are nevoie. Am o slujba...In fine...

Ezita in momentul in care intelese ca ma irita ideea de a o lasa pe Jean sa plece cu el.

-Continua, I-am cerut.

-Am luat un tren pana aici...si in final am gasit adresa la care trebuia sa fie Jean si parintii ei. Adresa era...dar casa si ei nu. Nu intelegeam. Locul era ars din temelii. Nu mai stiam ce sa fac...In seara aia am inchiriat o cabanuta din apropiere. Am intrat apoi intr-un restaurant, dand pe gat cafea dupa cafea, rasfoind un ziar gasit pe bar...Simteam ca sunt pierdut. Singur. Drumul meu ma dusese spre o fundatura. Si atunci am dat peste articolul ala...despre Jeff si padurea Fleshwood si Jean. Nu imi venea sa cred! Ce sanse erau?! Totusi...entuziasmul meu s-a dus dracu' in momentul in care am realizat ca era posibil ca Jean sa impartaseasca soarta sotilor Meanheart.

-Si? L-am incurajat sa continue, in momentul in care se opri.

-Te superi daca...ma pui jos? Abia ma pot concentra atarnat aici...

Mi-am atintit atunci privirea asupra lui Jean si l-am aruncat cat colo pe Lysander. Am ridicat-o pe frumoasa mea cu delicatete, apoi m-am intors spre scarba de om care indraznea sa isi spuna "unchi" si I-am spus scurt: