Crăciunul țese de toate: înțelepciune, fericire și iubire. Însă, mai țese câteodată și nervi duși la extrem de către unii idioți care se cred mari și tari, dar până la urmă devin niște molâi în fața noastră, a fetelor.
Asta este povestea mea, a lui...
¡Ay! Esta imagen no sigue nuestras pautas de contenido. Para continuar la publicación, intente quitarla o subir otra.
Dorința mea a fost să-l iau pe Fulton la palme, poate chiar pumni. Nimeni și nimic nu merită s-o facă pe Baylee să plângă și să se simtă oribil. Cine se crede el în a îndrăzni să-i vorbească în asemenea fel?
Și cine s-a găsit să dea lecții de morală, tocmai eu. Eu, la rândul meu, am făcut-o pe Stassie în diverse moduri.
Aș zice că la acest capitol nu sunt departe de acesta, însă actuala și fosta mea iubită sunt două persoane diferite. Una merită să i se vorbească așa, celeilalte nu, deoarece n-are nicio vină.
Am vrut din toată inima mea să-mi revărs furia, dar am fost mereu oprit de către ea. Și da, are dreptate. Violența nu este o soluție.
Odată ce el a plecat în camera lui, apoi a făcut-o și McKenzie — după un moment în care ne-a dat instrucțiuni ca la copii despre folosirea protecției în timpul unui act sexual —, am luat-o pe Baylee de mână și am condus-o către scări. Le-am coborât ușor și n-am ezitat vreo secundă să nu o strâng de mână și să o am aproape.
I-am simțit durerea vorbelor, iritarea și întregul dezgust pentru bărbat. Aș zice că a rănit-o mai tare să i se vorbească despre familie, pe cât de rușinea pe care el a avut-o cât timp au fost împreună.
Nu am renunțat vreo clipă să mă gândesc la surpriza pe care i-am pregătit-o, care acum sper s-o înveselească și să o fac să uite de problemele anterioare.
Odată ce ajungem la parter, îmi sustrag încet mâna dintr-a ei și mă opresc în fața sa. Ea încă se află pe ultimele trepte, iar asta îi oferă prilejul de a sta la înălțimi cât mai apropiate.
E minunat să-i surprind buzele la același nivel cu ale mele, dar tot îmi va fi dragă să o privesc atât de micuță și fragilă.
— Demetrius tot și-o va lua în biluțe dacă nu te lasă în pace.
Afirmația mea o face să își șteargă crisparea de pe buze și să aștearnă în locul ei un zâmbet cât se poate de timid. E atât de frumoasă când zâmbește și părul lung și inelat îi vine din când în când pe față, având instinctul să-l dau la o parte și să mă uit în ochii săi o eternitate.
Ea merită mai mult și sunt dispus să mă străduiesc în a face tot ce e necesar, doar ca ea să fie fericită.
— Nu cred că mai trebuie să-ți faci griji. L-ai speriat suficient cu privirile și amenințările date în stânga și-n dreapta.
Chicotește scurt și nasul ei îl atinge ușor pe-al meu, frecându-l copilărește și strângând apoi din el. Câțiva pistrui se împânzesc pe nas și e tot mai frumoasă de privit, imperfecțiunile sale sunt elementul care o fac să fie cât mai naturală. Simultan cu doza de nebunie ce-i trece prin vene.
E rândul meu să-mi lipesc fruntea de-a ei și să ne uităm unul în ochii celuilalt în acest mod, captându-mă întotdeauna smaraldele sale.
