Eu voi fi aici

156 24 15
                                    

Heei, ce mai faceti voi? Dar ce cald e afaraa! Ati fost undeva la apa? :D 

Eu v-am pregatit o noua poezie. Sper sa va placa!

Va rog inainte sa cititi, sa porniti melodia de la multimedia. Lectura placuta!

-------------------------------------------------------------------------


Eu voi fi aici

Aminteşte-ţi chipul meu ud de ploi

Atingerea mea de frunze,

Ochii mei inocenţi şi goi,

Curgând lacrimi pe ale mele fragede buze.

Trupul meu sleit, căzut în noroi.

Ultima mea respiraţie, în gândul tău să pulseze.

Cât timp ai să faci asta, eu voi fi aici...


Permite să-mi simţi prezenţa

Lasă-mă în inima ta îndurerată.

Să fiu dirijorul bătăilor ei de gheaţă.

E frig, dar eu aici am adăpost.

Am să aştept să mă inviţi, ştiu că e totul anost.

Nu îngădui să se ducă clipele fără rost.

Cheamă-mă la tine...

Simte-mă în fiecare celula a sufletului tău.

Cât timp ai să faci asta, eu voi fi aici...


În vântul iernii îmi sunt buzele.

Simte-le pe obrajii tăi, cum îţi lasă amprente-n piele.

Priveşte-mă-n podoabele cerului, în nopţile selenare

Şi-n căldura jarului, din apusurile târzii de soare.

Când culegi flori, polenul din palme-ţi, va fi a mea atingere.

Ecoul vocii mele, ale ierbii va mişca firele.

Durerea mea să o simţi în stânci, unde se revarsă cascadele

Vorba mea să îţi deschidă ochii în toate dimineţele.

Cât timp vei simţi asta, eu voi fi aici...


Prinde-mi sufletul osânzit

Fă-mi cale către gândurile tale, acolo vreau să fiu călăuzit.

Vreau să ştiu ce colţ din tine e ascunzit.

Să ştiu ce seminţe rodesc în grădina ta frumoasă

De ce îţi faci griji, spune-mi, ce te apasă?

Ştiu că ţi-e frică să zâmbeşti

Uite, eu am să iau grijle tale, din nou să trăieşti.

Şi-am să le pun pe nuferi de zăpadă, ca tu doar să le priveşti,

Cum plutesc pe sticla pală a clepsidrei vieţii.

Nu plange... cu himere n-ai să te mai încalzeşti.

Să nu uiţi niciodată, că eu te-am eliberat, viaţa din nou s-o priveşti.

Să mă iei cu tine în inimă, fără teamă şi-n tot ce gândeşti.

Cât timp mă vei asculta, eu voi fi aici...


Mi-e greu să te întreb...

Câte lacrimi ţi s-au uscat pe pernă?

În nopţi în care n-ai găsit odihnă, stând în beznă.

Ştiu că speranţa îţi este efemeră

Iar ganduri precare te trag de gleznă.

Îmi dai voie să te vindec?

Pentru tine, am scuturat foaia de întuneric.

Şi când scriu de dor simt că mă înec.

Lasă versurile mele să ardă-n a lor farmec

Să le simţi în fiecare fibră a ta cum se înrosesc.

Iar emoţiile să reverbereze-n tine neincetat, când îţi lipsesc.

Ţine minte, te rog!

Cât timp mă vei păstra viu în amintirile tale

Eu voi fi aici... 


---------------------------------------------------------------

Ok, poezia, am vrut sa fie ca un fel de introducere pentru o noua carte ce ma bantuie de ceva vreme. Momentan e doar la stadiul de idee si nu vreau sa va faceti sperante. Dar totusi, i-am dat un nume: Inimi de lut cica va fii un fel de proza scurta. Mno, inca nu e nimic sigur :D

Va astept si pe: facebook.com/alzaram

Pentru donatii, cumpara-mi o cafea prin paypal! email: naturalvibe99 @ gmail.com


Va multumesc ca ati citit sunteti minunati!

Abia astept sa va citesc comentarile!

Va las cu bine, ne revedem curaaaand :D

Cântecul de la miezul nopţiiWhere stories live. Discover now