Hei! Am revenit cu o nouă poezie. Ştiu că mă repet dar am să vă rog, înainte să citiţi versurile să porniţi melodia de la multimedia care este esenţa acestei poezii. Vă mulţumesc!
---------------------------------------------------------------------------------
Întuneric, întuneric
Asta e tot ce văd...
E o altă noapte în care admir fumul uscat de pe pereţi.
O altă noapte în care-mi sunt propria umbră,
Aşteptând soarele să apară, ca o undă.
Întuneric, întuneric
E o altă noapte cu prea mult lichid ruginiu în sânge,
Secerat de nisipul ce mă constrânge.
Îmbătându-mă-n propria nostalgie,
Judecând-o aspru, ca pe-o boală de adenalgie.
Întunerc, întuneric
E o altă noapte,
în care sunt soldatul,
Din ambele tabere, ale propriul război.
Şi eu sunt doar curios, cine-o să învingă din nou.
Întuneric, întuneric
O altă noapte în care mă refugiez în trecut.
Că viitorul mi-e incert,
Iar prezentul, tot ca un deşert.
Întuneric, întuneric
O altă noapte ce mă ascund, în a mea absurditate,
În spatele poveştilor colorate.
Departe de lumea cu ochii-n ceaţă,
Încercând să-mi administrez o doză de speranță.
Întuneric, întuneric
O altă noapte în care viciile tânjesc după atenţie,
Simţind în esofag gustul de amenţie.
Ce îmi stoarce viaţa, din a mea melancolie.
O altă noapte în care am murit,
Lăsând în urmă doar lacrimi de argint.
O altă noapte în care fac pe poetu' trist,
Încercând să te duc la destinaţie, ca un taximetrist,
Ascunzând simboluri în versuri, ca un ocultist,
De care tu treci, ca un turist.
Întuneric, întuneric
O altă noapte în care-mi aud doar ritmul respirației,
Ce-mi înjunghie şirul contemplaţiei,
Iar ticăitul ceasului mă inundă,
Cu glasul lui din penumbră.
Că de prea mulţi ani închid din pleoape,
Doar când stelele dispar din noapte.
Sunt doar o bufniţă ce ascultă şoapte,
Săturat de nonşalanta din spasmele deşarte,
Că nu mă mai pot amăgi cu vorbe de lapte,
Eu doar vreau să ajung undeva… departe.
Căci mi-am descoperit însfârşit a mea identitate,
Iar eu acum, doar materializez fapte.
Care or să devină curând, o realitate.
Întuneric, întuneric
O altă noapte căutând în izvorârile tranziţiei,
Secretele ce-mi oglindesc perioadele inchiziţiei.
E o altă noapte în care văd,
O rază de lumină-n zbor,
Cum s-a mai întâmplat şi anterior.
Ce-mi atinge pleoapele uşor…
Iar pe mine,
Simt cum mă fură,
Un somn, obositor…
---------------------------------------------------------
Hei, nu uita să mă ţi la curent cu părerea ta! Lăsând un comentariu mai jos. Merci!
YOU ARE READING
Cântecul de la miezul nopţii
PoetryDacă te uiţi pe geam şi e lună plină Iar glasul începi să-mi auzi, Nu te îngrijora, e doar momentul ce îmi vărs bucaţi din suflet, În papirusul de argint. ¤¤¤ #1 în Poezie Dec 27, 2014 #1 În Poezie Ian 22 , 2015 #1 în Poezie Feb 3 , 2015 Încep...
