Hei... am revenit cu o noua poezie, o noua melodie si cu o noua coperta la carte.
Sper sa va fie pe plac toate :)
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Un arbore are nevoie de-o rază de soare,
Să-şi întindă ramurile-n zare.
Şi de puţină apă-n tulpină,
Să devină puternic ca o grapină.
O barcă are nevoie de vânt
Să prindă cu pânzele avânt.
De o apă limpede,
Să nu se răstoarne prea repede.
Am avut nevoie
De o îmbrăţişare,
Când toţi mă tratau cu nepăsare,
Când inima îmi era un strugure de sare,
Când umbra era singura ce-mi ieşea în cale,
Când ochii îmi arătau doar culori amare.
Am avut nevoie
Să-mi spuneţi că sunteţi mândri de mine,
Că asta face orice copil să se simtă bine…
Simţind pe limbă doar un gust de vitamine,
Explorând lumea fără să mă pot abține,
Ca o pasăre maestră ce deține,
Controlul văzduhului cei aparţine,
Doar ochiului al treilea, ce zace în mine.
Am avut nevoie
De puţină îndrumare,
Să-mi ghidez busola în mare,
Îndreptându-mă spre o zare,
Ce să nu-mi lege alge de picioare,
Fără să fiu tentat să fac vreo excavare,
A pulberilor din esenţă tare.
Ce sunt temporar ca o evadare,
A retinei ce vede doar pixeli în plină eviscerare.
Eu am nevoie doar de puţină acomodare,
Să mă obişnuiesc cu gusturi, ce nu-mi sunt familiare.
Am avut nevoie
De o cină normală în familie,
Să gust armonia dintr-o felie,
Să simt dragostea într-o lipie,
Să vad culori din miere într-o farfurie,
Fără să explodeze totul în jur ca o butelie,
Fără simt în vene o repulsie,
În gât o convulsie,
În picioare o propulsie,
Iar eu să mă împart în două ca o emulsie.
Am avut nevoie
Să ne jucam împreună
Nu să mă hrăniţi cu cianură…
Voi nu ştiţi ca urechile mele, sunt ca buretele?
Iar irisul meu transmite efectele,
Către sufletul meu ce varsă defectele,
Mânjindu-mi sângele,
Atingându-mi buzele,
Ce-mi sunt tăiate cu lamele,
Ecoului produs de tunetele,
Ce mi-au înfundat timpanele,
În fragedele mele nopţi albăstrele.
Eu nu am avut nevoie de acadele,
Şi am vrut doar ca soarele,
Să vă spele păcatele.
Am avut nevoie
Să mă îmbroşcaţi în nuanţe trandafiri,
Că şi rădăcinile mele sunt lângă arborii,
Ce mi-au aprins dea supra capului o stea,
Ce îmi scrie acum povestea,
Arzându-mi definitiv testea,
Ascunzându-mi în negura timpului flebeţea,
Ce mi-a distrus tinereţea.
Acum văduva mă strânge de gât ca o bretea,
Ţinându-mă strâns în ghearele ei, ca o curea,
Aşteptând flămândă să mă devoreze, în pânza sa.
Am avut nevoie
De o geacă nouă când mergeam la şcoală,
De o şoaptă, să mă revigoreze ca o apă minerală,
De o viaţă normală.
De o umbra în zilele toride de vară,
Să nu port adidaşi altcuiva când ieşeam pe afară,
De prieteni mei ce pierdeam nopţile prin scară,
De zâmbetul tău dulce ca o pară,
De aripile unui fluture ce vrea să zboară,
Peste eclipesele ce mă doboară.
Am avut nevoie
De prea multe lucruri sa le pot ţese pe o hârtie,
Ce din ea cad acum fluturii morţi de nostalgie,
Ascunşi în tenebrele conştiinţei mele încă vie,
Simţind aburi clocotiţi, pe frunzele mele de salvie.
Acum e prea târziu pentru o schimbare,
Sunt doar o prădătoare,
De sentimente amare.
Sunt un delfin ce se îneacă paradoxal,
Într-un ocean abisal,
Plutind doar pe un dorsal,
Iar din scrumul meu se va zidi un munte colosal,
Rămânând memorat, ca un adevăr universal.
---------------------------------------------------------------------------------------------
Sunt curios ce parere aveti si despre aceasta poezie. Un comentariu inseamna pentru mine mai mult decat cateva cuvinte de lauda. Inseamna ca ma respectati si imi apreciati munca. Iar aceste versuri scrise-n rime nu sunt in zadar.
Va multumesc ca ati citit!
YOU ARE READING
Cântecul de la miezul nopţii
PoetryDacă te uiţi pe geam şi e lună plină Iar glasul începi să-mi auzi, Nu te îngrijora, e doar momentul ce îmi vărs bucaţi din suflet, În papirusul de argint. ¤¤¤ #1 în Poezie Dec 27, 2014 #1 În Poezie Ian 22 , 2015 #1 în Poezie Feb 3 , 2015 Încep...
