Found by an Alpha✓

Capitolul 9

Stomacul meu s-a strâns la auzul vorbelor lui Colton.

Mă voia pe mine.

Bănuiam eu că despre asta era vorba. Voia să mă folosească pentru plăcerea lui. Poate pentru el nu era decât o fantezie bolnavă, dar era vorba și de viața mea. Cea mai rea parte era că deja fusesem de acord doar pentru a-l ține pe Liam în siguranță.

Lacrimile mi-au împânzit ochii ca o perdea, și am încercat să le înăbuș, iar suspinele să mi le țin în frâu. Ultimul lucru care-mi mai trebuia era să arăt că sunt slabă în fața lui.

Am aprobat în semn că am înțeles ceea ce dorea. Am încercat să dau un răspuns, dar ce răspuns puteam să-i dau la o asemenea afirmație? Există măcar un răspuns potrivit pentru aceasta?

Mi-am dus mâinile la marginea tricoul și am început să îl ridic. O lacrimă trădătoare mi-a pătat obrazul, și speram din suflet ca Colton să nu o fi observat.

Înainte să ridic tricoul deasupra buricului, o mână caldă mi-a prins talia și m-a oprit, făcându-mi pielea să se înfioare.

- De ce încerci întotdeauna să mă tentezi?

- Poftim? Ai spus că mă vrei! vocea mea era confuză și tremura.

Ochii lui s-au înmuiat când și-a mutat privirea spre mâna de pe obrazul meu. Nu știam ce îmi provoca acele mici furnicături, dar începea să-mi placă. Aveau puterea asta de a mă calma și de a mă face să mă simt împlinită în același timp.

Înainte de a-mi da un răspuns, ochii lui s-au pironit în podea, ca și cum s-ar fi concentrat foarte tare asupra a ceva. Am tresărit când am auzit strigătele și țipetele de afară.

Panica a pus stăpânire pe mine. Unde era Liam?

Nici nu i-am dat timp de reacție lui Colton când m-am smuls din mâna lui.

Am fugit spre ușă, apoi direct pe hol, spre lift. Din fericire, liftul tocmai se deschisese, așa că nu am mai zăbovit și am intrat repede.

Liam a spus ceva de căsuțe în copaci. Trebuia să fie afară.

Am apăsat butonul care ducea spre parter în mod repetat până când ușile liftului au început să se închidă ușor.

Cu coada ochiului l-am văzut pe Colton care mă striga să mă opresc, fugind spre mine. Dar ușile liftului s-au închis înainte ca el să reușească.

Mi-am zis că nu aș fi putut să opresc ușile, dar în adâncul meu știam că ar fi trebuit să le opresc. Dar trebuia să-l găsesc pe Liam.

Țipetele și plânsetele se intensificau odată ce liftul se apropia de parter. Stomacul mi s-a strâns de emoții. Ce se întâmpla?

Ușile parcă s-au deschis cu încetinitorul, lăsând la vedere un haos la care nu mă așteptam.

Oamenii alergau în toate părțile cu diferite tipuri de medicamente și pastile sau tratament pentru răni. Mi-am făcut loc printre ei și m-am îndreptat spre ușa de la intrare.

Am înlemnit iar maxilarul mai că a atins pământul când am văzut ce era în fața mea. Peste tot erau lupi enormi care se luptau. Sute de lupi parcă s-ar fi adunat din pădurile care ne împrejmuiau.

Sângele împroșca peste tot, pătând iarba verde, transformând-o într-un lac de sânge. Mirosul de durere și moarte mă învăluia din toate părțile, în timp ce unii lupi erau căzuți la pământ, respirând greu.

- Liam! Nici măcar nu-mi puteam auzi vocea peste sunetele de bătălie.

Lacrimile îmi scaldau obrajii când priveam la ceea ce se întâmpla în fața mea. Am început să fug frenetic prin tot haosul acela, căutându-l pe Liam. Nu-mi puteam explica durerea din inimă când vedeam cum se luptă lupii.