La Morgă (ManxMan)

Pierzându-mi cunoștința

Am scâncit și am început să-mi dau jos boxerii, până mi-au ajuns la glezne. Am încercat să-mi acopăr goliciunea cât de bine am putut, dar ochii lui Alex parcă mă priponeau.

Raspirația îmi era deja accelerată, mai aveam puțin și începeam să mă hiperventilez.

- De ce ești atât de sperios? începu bărbatul încruntându-și sprâncenele. Haide, intră în cadă.

Mi-a așezat o mână pe spate și m-a împins ușor până la cada în care am intrat iar apoi m-am așezat pe fundul ei. Alex luă dopul, îl așeză în loc și dădu drumul la apă, verificând-o cu două degete ca să nu fie prea rece sau fierbinte.

După ce a fost mulțumit, m-a privit intens. Și-a trecut mâna prin părul meu, făcându-mă să tresar și rânji.

- Ești frumos, trebuie să recunosc.

Mi-am adunat genunchii la piept, îmbrățișându-i cu ambele brațe, timp în care el îmi spăla părul cu grijă, ca nu cumva să-mi intre săpun în ochi. Tăietura de pe încheietură mă ustura din cauza apei, dar nu am îndrăznit să mă plâng.

Mă întrebam cât timp avea să-i ia până să mă abuzeze și pe mine apoi să mă omoare. Speram că mult, cât de mult timp. Oricât de disperat și trist aș fi fost în trecut, niciodată nu mi-am dorit cu adevărat să mor. Tot ceea ce am făcut, recent sau în trecut, au fost strigăte după ajutor.

Termină de-mi spălat părul și trecu la corp. A luat un burete, l-a udat și a pus pe el gel de duș, ca mai apoi să începe să mă spele.

- De când lucrezi ca legist? începu el, continuând să-mi spele spatele.

- D-de - mi-am dres glasul - Nu de mult timp.

- Î-hm... fu răspunsul lui în timp ce mută buretele spre picioarele mele. Lasă-le jos, îmi comandă.

Mi-am lăsat picioarele jos, făcând valuri în apa caldă. Bărbatul îmi spălă picioarele, de jos în sus. În momentul în care ajuse la zona mea privată am tresărit și l-am prins de încheietură, dar el îmi desprise degetele și continuă să spele.

Mi-am închis ochii, încercând să rezist semnalelor de plăcere amestecată cu panică și teroare care se răspândeau prin tot corpul meu.

- Ce s-a întâmplat cu tine, Cole? mă interogă el.

Mi-am deschis ochii cât să-i privesc fața. Nu avea pic de părere de rău sau vină, sau măcar milă pe aceasta. Singurul sentiment prezent era curiozitatea.

- Mă refer... de ce ești atât de traumatizat? Ți-a făcut cineva ce-

- Nu vreau să vorbesc despre asta.

Expresia de pe fața lui se schimbă în nici o secundă, dintr-una de curiozitate într-una de furie. Mi-am mușcat buza, dându-mi seama că spusesem ceva greșit. În următoarea secundă, mâna lui fu în părul meu, dându-mi capul pe spate cu putere.

- Să nu mai îndrăznești vreodată să vorbești peste mine, zise el cu o voce șoptită și amenințătoare. Niciodată.

Îmi dădu drumul la păr iar eu mi-am pus repede mâna pe locul afectat și am început să-l masez. Privirea de pe fața lui Alex nu făcu altceva decât să mă sperie și mai tare decât eram deja.

- Ridică-te, îmi ordonă, ridicându-se și el.

Am făcut cum mi-a zis, încercând să nu alunec în cadă iar apoi am ieșit. Un prosop a fost pus în jurul meu, după care Alex ieși din încăpere fără vreun cuvânt.

Primul instinct pe care l-am simțit a fost să caut o cale de evadare. Am privit agitat prin jur și am văzut o fereastră mică deasupra toaletei. Oare aș fi putut să mă strecor prin ea? Am făcut câțiva pași iar apoi am privit mai bine. Cu toate că eram mic, nu credeam că aș fi reușit să ies pe acolo.

Am auzit pași din hol așa că am fugit înapoi în locul din fața căzii și am început să mă șterg cu prosopul.

Alex intră în baie ținând în mâini câteva haine. Se apropie de mine, le așeză pe măsuța de lângă chiuvetă iar apoi mă ajută să termin de-mi uscat părul.

Termină iar după ce aruncă prosopul în coșul de rufe luă hainele și mi le înmână.

- Doar pe astea le-am găsit să fie mai mici, însă tot nu cred că or să-ți fie bune. Îmbracă-te.

Am luat pe mine lenjeria intimă pe care mi-o dăduse. Aceasta mi se potrivea bine, dar pantalonii scurți erau puțin prea mari, iar mânecile hanoracului îmi ajungeau până la degete. Totuși m-am mulțumit că nu mai eram îmbrăcat în celelalte haine.

O strânsoare își făcu apariția în jurul brațului meu, mi-am dat seama că era mâna lui Alex care începea să mă tragă spre ieșirea din baie.

M-am întrebat unde avea să mă ducă, unde aveam să stau. De unde eram pe hol, puteam să văd ieșirea. Oare aș fi putut să fug până acolo fără să fiu prins? Cel mai probabil nu. Și chiar dacă aș fi reușit să evadez, eram desculț. Nu aș fi putut să fug prea departe în pădure fără să-mi rănesc picioarele.

Mâna se strânse mai tare în jurul brațului meu, făcându-mă să mă încrunt subtil. Mă trase după el în partea opusă ieșirii. Acela fu momentul în care am auzit din altă cameră:

- Am deschis pivnița, poți să-l bagi acolo!

M-am uitat la Alex cu ochii mari și fără să gândesc, am luat-o la fugă. Nu aveam chef de nici o pivniță sau de el sau de altcineva. Voiam acasă, voiam ca totul să se termine.

Am ajuns la ușă, Alex nu mă prinse până cum iar optimismul meu se mări considerabil. Am apăsat repede pe clanță, pregătindu-mă să simt vântul rece lovindu-mă în față și pământul sub picioarele mele goale.

Dar... ușa era încuiată. Desigur.

Părul meu fu apucat cu putere. Am gemut din cauza durerii și am dat să mă trag însă Alex își smuci mâna în spate și mă lovi puternic cu capul de ușă.

Pentru a doua oară în acea noapte... am simțit că-mi pierd cunoștința.