Suflet Pierdut

⚜ Martor la război ⚜

   Privesc ușa cu o oarecare reținere, încercând să-mi fac curaj să intru, după mai bine de 15 minute în care am întors problema pe toate părțile. Nu pot să evit asta. Trebuie să o fac indiferent dacă e azi, mâine, peste cinci minute sau peste jumătate de oră. Trag aer în piept și încerc să-mi alung emoțiile, afișând un zâmbet senin și prietenos.

   Îmi umezesc buzele și deschid ușa, ținându-mi câteva clipe suflul în timp ce pășesc pe parchetul imaculat. Îi reperez cu ușurință pe așa-zișii mei prieteni care mă privesc cu atenție. Le fac un semn scurt din mână, schițând un zâmbet politicos. Sierra se ridică din bancă, făcându-mi semn să mă apropii de grup.

   — Hei! îi privesc pe rând, strângându-mi buzele într-o linie dreaptă.

   Privirea-mi cade asupra Rosei care-și dă ochii peste cap, enervată parcă de prezența mea. Zâmbesc firav, încuviințând ușor din cap, semn că am înțeles perfect comportamentul său.

   — Am vrut să-ți păstrăm și ție loc, dar... Sierra mă privește compătimitoare, ferindu-și apoi privirea.

   — E ok, înțeleg, perfect chiar! îmi umezesc buzele, ridicând nepăsătoare din umeri.

   — De ce ai ținut cu el? De ce i-ai luat apărarea după ce s-a comportat în halul ăla cu tine? La concert nici nu a vrut să vorbească cu tine, iar la ziua Sierrei a dat cu tine de pământ. De ce ai făcut asta? întreabă Rosa brusc, atrăgându-mi atenția.

    — Pentru că știam adevărul, răspund ușor, ațintindu-mi privirea într-a sa.

   — Poate că fratele tău lucrează pentru el, dar tu nu știi nimic despre Montgomery. Oricât de mult te-ai preface că știi cu ce se ocupă, că știi ce face, adevărul este că n-ai nici cea mai mică idee cine e. N-ai nici cea mai mică idee câte fete a sedus. Ai ținut partea unui om care nu merită, se grăbește Rosa să spună, zâmbind dezamăgită.

   Pufnesc amuzată, încruntându-mă imperceptibil. Se pare că Rosa este pornită cu adevărat împotriva mea, și e limpede că-l vrea pe Enzo cu orice preț, fără să-i pese de consecințele acțiunilor sale. Întredeschid buzele, dorindu-mi să-i spun ceva, dar nu apuc. 

   — Vorbiți despre Montgomery, din nou? Ești ok, Rosa? Dacă vrei pot să-ți fac legătura cu un psiholog excelent! un glas cunoscut ne întrerupe brusc.

   Îmi întorc ușor capul în stânga și rămân fără suflu pentru câteva secunde când dau cu ochii de băiatul ce pare total amuzat de discuția pe care o purtam. Își pironește privirea asupra mea, analizându-mi chipul câteva clipe. Îl privesc fix câteva secunde, iar inima începe să-mi bată mai repede. Mă simt amenințată în prezența lui, și-mi pot da seama cu ușurință că nu sunt singura care simte asta. Îmi mut privirea asupra Rosei care a amuțit și a plecat privirea.

   Ce naiba se întâmplă? 

    — Știi și tu cum sunt fetele! Caesar îi aruncă o privire cu subînțeles, încercând să pară cât mai relaxat și amuzat, dar nu-i iese.

    — Mhm, știu. Știu că fetele pot deveni niște scorpii când nu primesc ceea ce vor, iar voi știți la fel de bine că nici mie nici lui Montgomery nu-i place când cineva ne bârfește, mai ales în fața prietenilor, Julian își îndreaptă atenția asupra mea, zâmbindu-mi.

   — Am înțeles, nu se... dă Sierra să spună, dar nu apucă.

    Mă încrunt, mișcându-mi ușor capul în semn de negație în timp ce-l privesc fix pe Julian. Prieteni, huh? 

   — Noi nu suntem prieteni, aproape că șoptesc, privindu-l rece.

  — Dar nu suntem nici dușmani, nu încă, mă privește cu subînțeles. 

  — Ce vrei? îmi arcuiesc sprâncenele nedumerită.

  — Nimic, am trecut pe aici, te-am văzut și am zis să te salut, ridică nepăsător din umeri, privind în gol câteva secunde, după care mă privește din nou. Oh, apropo! Cred că e o idee bună să te duci direct acasă după școală, șoptește, făcându-mi semn spre ușă.

    — De ce? îl privesc neîncrezătoare, având senzația că-mi ascunde ceva.

    — E dispus să plătească zeci de mii doar ca să te țină departe de tot. Totuși, unde-i distracția dacă pornești un război la care nu poți să fii martor? Dacă am fi prieteni ți-aș putea spune că poți să oprești acest război definitiv, dar din moment ce nu suntem... chicotește, privindu-mă cu subînțeles.

   Îl privesc cum trece pe lângă mine, ieșind din sala de curs. Mă încrunt în timp ce privesc în urma sa, neavând nici cea mai mică idee la ce se referă. Am senzația că totul se derulează în reluare, iar vocile din jurul meu se estompează în timp ce deslușesc vorbele lui Julian.

  Îmi întorc apoi atenția asupra Sierrei și îngheț când îi întâlnesc privirea în care pot citi cu ușurință frică. Vocea unui bărbat îmi atrage atenția, dar nu-i pot acorda atenție. Reperez un loc liber pe rândul de la fereastră, iar când îmi îndrept privirea asupra fetei cu ochi de smarald îmi dau seama că mă privește deja. Îmi face semn să mă așez, iar eu îi zâmbesc firav.

    — Nieve, se prezintă, iar pe chip îi înflorește un zâmbet de milioane.

   — Aiyana, îmi pare bine, șoptesc, ațintindu-mi apoi privirea asupra dirigintelui.

   — Montgomery sau Reyes? îmi cercetează chipul întrebătoare.

   — Ăh... mă încrunt nedumerită, neștiind la ce se referă.

   — Mereu vor exista două tabere, chiar dacă sunt membri în aceeași echipă. Enzo și Julian vor fi mereu în competiție. Poți să fii ca Elveția, dar nu pentru mult timp. Nu poți să fii neutră dacă-i cunoști personal, și se pare că pe Julian îl cunoști, Nieve mă lămurește rapid, fără a mă privi.

Înghit în sec și încuviințez, căzând pe gânduri. Ce căuta Julian cu adevărat aici. De ce a venit?! Nu cred o boabă din ce a spus. Nu se poate să treci întâmplător printr-o școală și să dai cu ochii de tipa pe care ai sărutat-o acum câteva săptămâni. Nu o saluți întâmplător și nici nu pomenești întâmplător despre un război despre care nu are habar. 

    Ce se întâmplă de fapt? Sâmbătă seara Rosa a făcut o scenă în pub, în aceeași seară Maria a dispărut, iar acum Julian îmi vorbește despre un război. De ce mi-aș dori să fiu martoră la un război? Un război pe care l-am pornit... 

   Fir-ar!

Cuvinte: 1.102

🦋 Dedic capitolele cititorilor care au fost alături de mine și care au lăsat comentarii pozitive și drăguțe la cartea Suflet Pierdut când aceasta era publicată pe vechiul cont. 🦋