Aleasa (Volumul II)

Capitolul 27

- Tine-ti gura. mi-a soptit in ureche o voce barbateasca, inpunandu-ma sa merg intr-o parte mai ascunsa a clubului.

Am inghitit in sec. De frica, am aprobat, iar el m-a eliberat. Cand m-am intors spre el, mare mi-a fost mirarea sa vad cine se afla in fata mea. Nu din nou!....

- Nu cred!!! Iarasi voi? am inceput sa tip spre el, oprindu-ma in loc. M-am saturat sa fiu urmarita!... Lasati-ma in pace!... Ce mai vreti?...

M-a privit oarecum surprins. Cateva clipe mai tarziu, mimica lui s-a prefacut in ironie pura.

- Doar tu mai lipseai sa ma cauti... Serios!...

- Stiam eu... a concluzionat. Cine te-a mai cautat? a vorbit, ranjind ca un vulpoi.

- Ryan... Kyle... Sam... am inceput sa ii enumar  demonstrativ. Acum si tu... Nu va mai inteleg! Daca tot m-ati eliberat, ce va mai doriti? Si asa mi-ati intors viata peste cap.... am tipat, lovind cu piciorul in pamant ca un copil rasfatat.

Si-a strans buzele intr-un ranjet.

- Se pare ca alcoolul are o amprenta cam mare asupra ta...

Mi-a facut cu degetul sa il urmez, dar nu am facut-o. M-am cam saturat sa umblu ca un catel dresat dupa toti... S-a incruntat in semn de avertizare, iar eu mi-am lasat bosumflata capul in pamant si am facut pasi impleticiti. Obsevand ca vin, a tastat ceva pe ecranul telefonului sau, apoi l-a dus spre ureche.

- Eva e cu mine, dar nu pot sa o duc acasa... a facut o scurta pauza si mi-am dat seama ca il asculta pe celalalt.

Nu vad nici o "Eva" pe aici... am gandit privind in jur.

- E beata... Mi-a turuit totul.... a zis, aruncandu-mi priviri acide. Cum ai putut?

M-am uitat la el nevinovata, rezemandu-ma de motocicleta ce parea ca e a lui. Simteam ca mi se inmoaie picioarele din cauza tocurilor. Ce a facut Eva? E beata? Cred ca nu isi mai da seama ce vorbeste... am concluzionat.

- Iti dai seama ce ar putea sa faca Sam? a urmat o alta pauza. Daca o gasea altcineva? Vorbesc serios... Abia se tine pe picioare.... Mi-a zis totul in mai putin de treizeci de secunde! a oftat. Daca o duc acasa, poti considera ca se afla totul...

Mi-am strans mainile la piept din cauza vantului rece si am simtit ca mi se inchid ochii.

- Ok... Tu cand scapi? a intrebat la telefon. Ok. Vin si eu acolo. a spus, apoi a terminat apelul. Urca, Eva...

Am privit in jur si nu am vazut pe nimeni.

- Vorbesti cu fantomele? am intrebat nedumerita, iar el si-a dat ochii peste cap. Ma cheama Lunna... am clarificat eu.

M-a privit sarcastic, strangandu-si buzele intr-o linie.

- Eu o sa iti zic Eva, fie ca vrei fie ca nu.. Asa ca misca, mergi cu mine.

Am privit retrospectiv spre club. Poate nu e chiar atat de rau...

- Vreau sa mai raman. am zis simplu. Oricum, nu merg nicaieri cu tine. Am incredere doar in Adam. i-am vorbit demonstrativ, pocnind de doua ori din degete si pornind spre intrarea in club.

M-am indreptat de spate, mi-am dat rochita putin mai jos si am facut doi pasi, clatinandu-ma. Nu pentru mult timp, pentru ca el m-a luat de talie si m-a cocotat pe motocicleta lui.

- Daca am zis ca mergi cu mine, trebuie sa ma asculti... Eu nu sunt Adam, ca sa iti poti arata mofturile de diva... Acum, pune-ti casca. mi-a ordonat.

- Nu-mi spui tu mie ce sa fac, Vulpe! i-am aruncat cu aere superioare de star.

A ezitat surprins de curajul meu, dar mai mult de determinativul pe care i l-am dat. Asta m-a facut sa ma umflu in forte. Ma simteam geniala pentru ceea ce am spus, dar nu imi dadeam seama ca asta m-a defavorizat.

- Poti sa imi spui cum vrei, doar pune-ti casca... a zis plictisit, dandu-si ochii peste cap, iarasi. Adam a zis sa vii cu mine. Daca vrei, poti sa vorbesti cu el.

Am luat bosumflata casca din mainile lui si i-am aruncat o privire rautacioasa. De ce nu il incomodeaza? Pe mine m-a deranjat ca mi-a zis pe alt nume...

Am privit lung spre casca ce statea asezata pe coapsele mele aproape dezgolite.

- Unde mergem?

Si-a dat ochii peste cap.

- Daca imi tot pui intrebari, nu ajungem nicaieri...

- Ma duci la Sam? am continuat.

A respirat exasperat.

- Nu. a raspuns cat de calm era posibil.

Am continuat sa ma uit la obiectul greu, negru si rece din bratele mele.

- Nu o sa imi pun casca. am vorbit pentru a mia oara.

- De ce, ma rog? a intrebat iritat de mofturile mele.

- Imi stric coafura. am zis ca un copil vinovat.

A inchis ochii si a inspirat adanc.

- Dificila mai esti, femeie... m-am umflat in pene sa spun ceva, dar nu am reusit, pentru ca mi-a luat vorba din gura. Nu conteaza. a urcat si el pe motor, apoi a adaugat de parca ar fi explicat unui om ce nu are vreo sansa sa inteleaga. Daca nu o pui pe cap, vantul o sa iti strice si mai mult "coafura"...

Mi-am strans buzele intr-o linie, dandu-mi seama ca avea dreptate. Aproape ca ridicase mainile spre cer, multumind universului ca a gasit un numitor comun cu mine. A pornit motorul motocicletei.

- Tine-te bine. Nu vrei sa cazi. a spus, iar eu - ca prin minune - am ascultat instant.

Deoarece aveam rochia pe mine, am fost nevoita sa stau contrar pozitiei obisnuite. In ciuda asezarii mele nu prea comode, am incercat sa ma agat de roscatul acela pe cat de bine posibil. Ne-am pus in miscare de indata ce a observat ca sunt gata.

Oare unde ma duce?... Ar putea sa ma pacaleasca si sa ma transporte spre Sam fara a se gandi... Dar... E prietenul lui Adam...  Chiar ar face-o?.... am gandit, simtind cum oboseala isi face efectul asupra mea.