13th Street

43. Sunt din nou persoana lui preferată

     43. Sunt din nou persoana lui preferată.

     Citisem odată un articol despre sentimentele umane și reacția corpului tău când vezi o persoană pe care o adori și îmi amintesc cum am început să critic tot ce scria acolo, râzând pe înfundate, dar acum simt toate acele lucruri cu o intensitate răvășitoare. Inima mea este cea mai afectată de tot. Este atât de plăcut totul, încât inima mea asociază aceste sentimente intense cu extazul mortal. Este prea mult și prea cotropitor. Tot ce simt pentru el a ajuns la cel mai înalt nivel de obsesie și posesivitate. Probabil, simt toate la un nivel atât de intens pentru că sunt prea tânără și fără experiență. Cei mai mulți adulți asta ar spune dacă le-aș povesti tot ce simt ori de câte ori mă uit la River sau ori de câte ori mă atinge.

     E posibil ca un om să reușească să te facă să simți atât de multe?

     Da, e. Și doar el poate face asta. Îl privesc în ochi, simțind cum inima mea plânge și se zbate în piept din cauza sentimentelor care-mi aleargă prin vene cu viteză, agățându-se de mine precum niște liene, ca o promisiune că nu vor dispărea niciodată. Pulsez peste tot, da, chiar peste tot. Până și degetele mele care țin tremurânde mătasea prinsă în tavan, tremură. River stă pe jos la picioarele mele, ținându-mi genunchii între palmele sale fierbinți, iar expresia feței sale este o combinație între extazul absolut și dulcea luciditate. Arată atât de păcătos, atât de tot ce interzice biserica, atât de delicios.

     — Camera asta ar trebui interzisă prin lege, murmur încercând să-mi revin din tot ce am simțit mai înainte când orgasmul mi-a cutremurat tot corpul.

     — Camera asta mi-a îndeplinit cea mai fierbinte fantezie pe care am avut-o până acum cu tine, Juls.

     Nu-mi feresc privirea. Nu mă simt rușinată. Nu am de ce. Tot ce fac cu el se simte prea bine pentru a lăsa părerile lumii să-mi afecteze judecata. Între noi nu e doar plăcere pură, între noi e o legătură care a trecut barierele superficiale ale lumii și ajuns până în sufletele noastre. Cu River aș putea să mă simt confortabil chiar și dacă aș fi dezbrăcată în Time Square. De ce?

     Pentru că el e ancora mea în lumea asta atinsă de răutatea absolută.

     — Putem oricând să ne mai întoarcem aici, Riv.

     Îmi trage cu ochiul, mușcându-și în același timp buzele. Înghit în sec, simțind încă cum acele buze mi-au sărutat fiecare bucată de piele în urmă cu câteva minute. Ticălosul îmi prinde trăirea și-i scapă un geamăt.

     — Erai atât de frumoasă când dansai și râdeai cu fetele, că nu mi-am putut lua ochii de la tine. Îmi măresc ochii și el rânjește. Da, tot timpul am fost cu ochii pe tine și doar pe tine. Îți amintești oglinzile din salonul în care ați stat voi? Dau din cap pozitiv. Noi am fost în cealaltă parte, absorbind fiecare gest al vostru. Oglinzile imită principicul din sălile de interogatoriu ale poliției. Doar că acestea sunt puse aici pentru a îndeplini fantezii și atât. Numește-mă ciudat, nu-mi pasă! Ți-am savurat fiecare reacție și unduire a corpului.

     — Știi, nu te-aș putea numi ciudat, nu când și eu aș face exact același lucru dacă aș avea ocazia.

     Surâd și când leagănul mă apropie de el, îmi proptesc talpa în podea pentru a opri mișcarea, apoi îl prind de față și-i sărut buzele scurt și apăsat. Palmele sale urcă pe coapsele mele, apoi mai sus pe fund și mă trage spre el. Îi cad în poală, încălecându-l. Zâmbesc când îl simt din nou atât de tare și pregătit și mândria prostească și avidă pune stăpânire pe mintea mea slabă, făcându-mă să mă gudur precum o face un păun mândru, și să mă gândesc că doar eu reușesc să-l aduc atât de repede în această stare. Palma îmi cade peste ancora pe care o are tatuată deasupra inimii, iar degetele încep să mângâie conturul ei.