13th Street

49. Mereu vei fi doar tu

     49. Mereu vei fi doar tu

     Patru zile au trecut. Șase ore nenorocite. Atât am petrecut în preajma polițiștilor în ziua de după acea noapte nenorocită. Și prin tot haosul a trebuit să am grijă să nu menționez nimic incriminator despre Angel și moartea lui Phantom, ceea ce a fost al naibii de greu și obositor. Am fost nevoită să am grijă ce cuvinte scot pe gură în fiecare secundă. River, frații lui, Ford, Angel și Javier au fost interogați la rândul lor. Frații Masse, Ford și cu mine avem același avocat care, deloc surprinzător, e frate cu avocatul care îi reprezintă pe Angel și Javier. Asher a fost și el prezent, declarațiile lui fiind atent alese. Toată nebunia asta a fost un joc de cuvinte și intimidări din partea tuturor.

     Noah se află în spital cu trupul zdrobit și zile bune la pat. Doi agenți stau tot timpul la ușa salonului său, asigurându-i probabil siguranța, că de mișcat nu o poate face. Cel puțin, nu în următoarele zile. Mama, părinții lui River și fetele au fost prezenți în tot timpul ăsta, susținându-ne. La un moment dat, mama a vrut să intre cu mine la interogatoriu și-a fost nevoie de doi agenți să o potolească. În cele din urmă, după ce toate declarațiile noastre s-au potrivit și polițiștii au marcat fiecare eveniment din acea noapte, ne-au lăsat să plecăm.

     Au urmat încă două ore obositoare în care Nadia și mama m-au luat și m-au pus să le povestesc totul. Cap-coadă. River a încercat să le facă să înceteze, dar au țipat amândouă la el, sfârșind să se certe între ei. Callan a intervenit și el, fiind de partea lui River. L-am mințit pe River că sunt ok cu asta, urându-mă pe loc, dar le-am înțeles nevoia de-a știi totul, deși ele nu și-au dat seama că nu am avut nevoie să trec iar prin tot acel coșmar. S-a lăsat cu toate trei plângând. M-au strâns în brațe când una, când cealaltă, plângând și amenințându-l pe Noah.

     Apoi au urmat trei ore vindecătoare. Mama și Nadia au pregătit mâncare pentru toată lumea prezentă, iar casa s-a umplut de râsete. Unele forțate, altele ușurate. Am stat și-am mâncat pe terasă, povestind despre balul care urmează, despre facultate și inevitabil despre ziua mea care e fix în noaptea balului. Am reușit să mă destind suficient încât să nu atrag privirile asupra mea, dar totul s-a năruit ori de câte ori am privit pe geam și am revăzut locul unde am stat îmbrățișată de Asher, în timp ce îi sfâșiam inima lui River.

     Trebuia să-l omor. Poate așa pleca și ura asta sufocantă din mine.

     Trupul meu lovit și învinețit nu e o imagine atrăgătoare în momentul de față. River nu m-a atins deloc în modul lui specific, în acel mod posesiv și răvășitor, iar asta mi-a făcut gândurile să deraieze și mai rău. În fiecare noapte care a trecut de atunci a dormit cu mine, dar atât. Și de fiecare dată am avut amândoi coșmaruri violente. Nu pot să nu mă gândesc că poate i-a murit dorința ce-o simțea pentru mine, odată ce m-a auzit scoțând pe gură toate acele rahaturi. Poate l-am rănit mult prea tare și acum nu suportă să mă mai atingă în acel fel de care am atât de multă nevoie acum. Am nevoie de el mai mult decât poate înțelege oricine în această clipă. Trebuie să-l simt pentru că așa voi ști cu adevărat dacă totul a rămas intact între noi.

     — Juli!

     Vocea frumoasă a prietenei mele mă scoate cu capul la suprafață din gândurile apăsătoare și sufocante. Mă căznesc să-i zâmbesc și nu știu ce zâmbet îmi conturează acum buzele. Spre doar să fie unul liniștitor. Pe naiba, mai am puțin și izbucnesc în plâns. Când a ajuns lângă mine? Toți erau pe terasă, stând tolăniți care pe unde au apucat, mâncând tort și vorbind despre o excursie la New York. Eu m-am scuzat, mințind că trebuie să merg la baie, în schimb, am ajuns în bucătărie, având nevoie de câteva minute singură.