Capitolul 23

5.3K 569 143
                                    




Știam că urmează să se întâmple și una ca asta, dar nu am bănuit nici o secundă că va veni din partea lui Vladimir. Adică, este de la sine înțeles, fiind prieten la cataramă cu Cade, însă asta mă face să mă întreb dacă nu cumva și Barbara și-a dat seama de adevăr.

Un adevăr pe jumătate. Spre deosebire de Cade, eu nu sunt îndeajuns de curajoasă încât să recunosc cu voce tare că mă atrage, cu atât mai mult că aș putea fi îndrăgostită de el.

― Nu ai de gând să spui nimic? Nici măcar nu încerci să negi?

Șirul gândurilor îmi este întrerupt de întrebările pe care Vladimir mi le aruncă una după alta, fără a-mi lăsa un timp de gândire asupra răspunsurilor pe care urmează să i le dau.

― Ce vrei să-ți spun? mă rățoi enervată. L-ai văzut doar. S-a îmbătat și vorbește gura fără el. Sunt sigură că mâine dimineață nu va recunoaște nimic din ceea ce a spus în seara asta.

― Peach, Cade nu mi-a spus nimic.

Oh!

Tonul jos și felul în care brunetul articulează fiecare cuvânt în parte îmi confirmă ceea ce gândeam mai devreme. Nu a fost necesar ca prietenul lui să-i zică ceva, comportamentul l-a dat de gol.

― Atunci, te-ai îmbătat și tu, blufez. Te-ai îmbătat și vorbești numai prostii. La fel ca și Cade.

― Auziți, știe unul dintre voi unde e Russel? Sunt pregătit de o tăvăleală ca la carte.

Atât eu, cât și Vladimir, ne întoarcem capetele spre Nathan, a cărui expresie tâmpă ne confirmă un singur lucru.

― S-a îmbătat și ăsta, comentez eu, trăgându-mi una peste frunte.

Înjurând în barbă, Vladimir îi trage una după ceafă și lui Nate, înainte ca scorpia să apară în peisaj și să-l audă.

Nu știu cât timp a trecut, dar cert este că Barbara și Cade ar fi trebuit să-și ia la revedere până acum. Nu pot să nu mă gândesc de ce șatena întârzie atât. În tot acest timp, rămân cu capul plecat, trăgând din paiul meu și mă gândesc la o variantă prin care să-l conving pe Vladimir că nimic din ceea ce crede nu este adevărat.

Dacă Vladimir ar fi la fel de ușor de dus de nas precum Nathan, altfel ar sta lucrurile.

Rând pe rând, restaurantul se golește, iar chelnerii încep să strâng de pe mese. Nathan mai are puțin și doarme cu capul pe masă, în vreme ce Vladimir dă pe gât și a treia bere.

― Știi ceva, nu-l condamn.

Confuză, împing paharul la o parte și sunt ochi și urechi la spusele lui Vladimir.

― La ce te referi?

― Cade, pufnește, oarecum supărat. Nu-l condamn că te place. Ce bărbat întreg la cap nu ar face-o?

― Aprob, se afirmă și zăpăcitul de Nathan, scăpând și un sughițat.

― Ești frumoasă, deșteaptă, ai simțul umorului și nu te dai în lături de la nimic. Adică, ce și-ar mai putea dori un bărbat de la o femeie?

― Un statut social decent, ridic din umeri nu foarte convinsă.

Încă nu am uitat că Barbara și Cade au conturi aproximativ la fel de colosale.

― Prostii, pufnește tot brunetul. Din partea mea, ai putea să te prezinți doar în costumul Evei și tot te-aș lua de soață.

Soață?! E clar. E mai beat și decât Nathan.

― Și dacă ți-aș spune că sunt o criminală în serie sau că mă ocup de tâlhării? încerc o glumă, amintindu-mi de locul în care obișnuiam să dansez la bară nu cu mult timp în urmă.

― Și ce? își arcuiește acesta o sprânceană. Suntem în secolul douăzeci și unu. Nu aș fi surprins de nimic și nici nu te-aș judeca pentru asta.

― Acum, nu știu care dintre voi e mai beat, indic cu indexul spre el și Nathan. Orice spuneți în seara asta, o să uitați în secunda în care ceva rău va ieși la suprafață. Așa funcționează lucrurile.

Renunț să mă mai lupt cu morile de vânt și mă ridic de la masă, lăsându-i să-și plângă singuri de milă. Îmi așez geanta pe umăr și mâinile mi le îndes în buzunarele paltonului. Nu știu ce s-a întâmplat cu Barbara și încep să-mi griji. Felul în care Cade s-a comportat în seara aceasta pare să-i fi spulberat toate speranțele în ceea ce-l privește, iar asta mă liniștește și mă supără în aceeași măsură.

I-am spus că dacă o va răni, îl voi răni la rândul meu. Fizic. La cum o cunosc, pesemne că a dat fuga în cameră și revede una din comediile cu Adam Sandler.

Zăpada îmi scârțâie sub bocanci și mă grăbesc să ajung la cabană cât de repede pot. Din fericire, restul fetelor se află deja în camerele lor, semn că ziua de azi a fost una încărcată pentru toată lumea. Urc scările două câte două, iar când în sfârșit ajung în dormitor, am parte de o surpriză neașteptată; nici urmă de Barbara. Patul este neatins și nici în baie nu o găsesc.

Pentru început, îmi spun că poate a ieșit la o plimbare nocturnă, dar nici asta nu-i stă în caracter. Nici măcar nu mă mai obosesc să mă dezbrac de haine. Renunț doar la palton și mă ascund sub plapumă, strângând perna la piept; exact așa cum obișnuiam să fac când eram mică. Au trecut mai bine de două ore de când ea și Cade au părăsit restaurantul, trebuie să fii la mintea cocoșului pentru a nu vedea adevărul.

Barbara și Cade sunt împreună.

Și cu siguranță nu stau la o șuetă.

O căldură inexplicabilă îmi acaparează pieptul și lacrimi amare îmi împânzesc obrajii. Nu e doar Cade. Toate astea îmi aduc aminte de întâmplările de acum patru ani și de el.

Elijah.

Amândoi eram naivi și credeam în povești cu finaluri fericite. Amândoi împlinisem în vara aceea cincisprezece ani. Nu a fost nevoie decât de o petrecere cu mult alcool și niște jurăminte făcute la beție. Nu spun și că nu au fost făcute din inimă. Știu că, ca și mine, Elijah a crezut fiecare cuvânt spus.

Nu regret și nu am regretat nimic. Nici acum, nici atunci. Spre deosebire de Cade, Elijah a avut tupeul de a spune lucrurilor pe nume. Lucru pe care, nu-l pot afirma și despre așa-zisul iubit al Barbarei. Nici măcar nu înțeleg de ce îl plac.

E egoist, arogant, răutăcios atunci când vrea și mă face să vreau să-l lovesc de fiecare dată când spune ceva prostesc. Dacă asta e iubire, nu vreau să știu ce înseamnă să urăști pe cineva.

Suntem la poli totali opuși.

Și cu toate astea, chiar și acum, când nemernicul îmi tăvălește cea mai bună prietenă, nu mă pot opri din a mă gândi la el și la cum ar fi stat lucrurile dacă i-aș fi răspuns înapoi.

Dacă mă gândesc mai bine, nu e o crimă să fii egoist.

La naiba! L-am pierdut pe Elijah și risc să rămân și fără Cade.

Șantaj și compromisuriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum