FINALIZATĂ
Fugind de destin ai o singură destinație: locul în care a început totul. Te întorci în locul în care s-au scris primele cuvinte ale poveștii, căutând un final. Un final de la care ai multe așteptări, sperând ca măcar o dată viața să...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Capitolul cincizeci și opt ,,Somn perturbat"
,,Dansează-mă spre frumuseţea ta cu o vioară arzândă,
Dansează-mă prin teamă până când mă adun în siguranţă înlăuntru,
Atinge-mă cu mâna ta dezgolită sau atinge-mă cu mănuşa ta,
Dansează-mă până la sfârşitul dragostei..."
Perspectiva Amadorei
Aud pași grei răsunând în miez de noapte pe holul pustiu și mă forțez să-mi ridic pleoapele atunci când par a se îndrepta către camera în care mă aflu. Ușa se deschide cu un sunet stins, iar o siluetă cunoscută înaintează către patul din încâpere, în timp ce înfățișarea-i este protejată de întunericul dens. Aprind lampa de pe noptiera mea, iar astfel chipul său îmi apare în față, luminat acum slab datorită luminii difuze.
Se așeză cu un oftat puternic pe marginea patului, ceea ce mă făcu să mă apropii de el și să-mi așez pe la spate mâinile în jurul trupului său. Îl strâng în brațele mele, simțindu-i toți mușchii încordați pulsând violent pe sub materialul cămășii și al paltonului său negru. Poziția-i rigidă își pierde din intensitate atunci când îmi simte prezența în spatele său, iar un alt oftat îi ia cu asalt pieptul.
— Ce s-a întâmplat? îl întreb suav, convinsă fiind că ceva l-a enervat din nou peste măsură.
— Nimic, îmi răspunse, făcându-mă să mă încrunt, doar o afacere ratată, continuă, iar vocea sa îmi spune acum mai multe ca oricând.
Mă minte sigur! Din păcate pentru el, am ajuns să-l cunosc mult prea bine, iar acum este unul dintre acele momente în care-mi ascunde ceva.
— Sigur? zic în speranța că-mi va spune într-un final adevărul.
— Sigur, amore, nu-ți complica tu viața cu problemele mele, rosti cu ceea ce părea a fi îngrijorare pentru ceea ce va fi mâine.
— Dar suntem un cuplu, Alessandro! izbucnesc imediat după cuvintele sale. Problemele unuia sunt și ale celuilalt, trebuie să le rezolvăm împreună..., dar dacă tu continui să fii la fel de distant față de mine și să-mi ascunzi tot nu vom putea face asta, nu vom face față.
— Nu am de gând să te implic în astfel de lucruri, Amadora. Știi foarte bine că noi nu suntem un cuplu obișnuit, iar astfel de teorii nu se aplică în cazul nostru, îmi vorbi mult mai dur de data aceasta, de parcă aș fi atins o coardă sensibilă, care se pare că-l deranjează.
