Academia Îngerilor

Încă nu s-a terminat

Nu știu dacă mai e cineva treaz la ora asta, însă vă anunț că am corectat o singură dată capitolul și sunt și foarte obosită. Oricum, cel mai probabil o să vedeți mâine asta, dar în caz că nu mai arunc o privire peste el până atunci...totuși, sper sincer să vă placă și mă iertați că l-am făcut atât de lung, am realizat abia când am văzut că sunt deja 5000 de cuvinte.

—Cum adică l-au luat?

Mă uit exasperată spre el, rugându-l din priviri să nu mai insiste atât. Sunt așa de agitată și panicată, încât ultimul lucru pe care mi-l doresc e să o iau iar de la capăt cu povestitul, în condițiile în care orice scot pe gură sună incoerent și răstălmăcit.

—Am făcut exact cum mi-ai zis! I-am lăsat un bilețel în dulap, apoi am intrat la oră și Înțeleapta ne-a anunțat că vom merge pe Pământ, lui i-a spus că nu poate să ne însoțească, fiindcă nu și-a făcut tema, Kailas a luat-o razna, a jignit-o, a atacat-o, apoi doi gardieni l-au încătușat și au dispărut cu el! Îmi pierd mințile, Saklas! Chiar nu mai pot! Se presupunea că eu eram cea în pericol, nu el! Atunci de ce stau aici, fără să fi pățit absolut nimic, iar Kailas nu? Când au luat lucrurile turnura asta?

E încordat și respiră greu, la fel de îngrijorat ca și mine.

—Or să-l bage în Consiliu! E pur și simplu terminat! Numai din vina mea! Mereu intră în probleme din cauza mea!

—Nu e vina ta că e el incredibil de prost, gata, calmează-te! O să găsim noi ceva. Ce dracu a fost în mintea lui? Nu pot să-mi dau seama!

Mă așez pe pat, extenuată. A spus că a vrut să facă doar puțin tărăboi, fiindcă știa că n-o să mă poată proteja dacă rămâne în rai, apoi totul a scăpat de sub control. El a scăpat de sub control, a adus totul într-un punct din care cu greu se mai poate ieși.

Patul se lasă sub greutatea lui Saklas, atunci când se pune lângă mine.

—Bine, Dalinda, haide să ne liniștim și să o gândim cum trebuie. Helsinka a apărut din senin și ți-a spus că cineva o să te atace în Academie, practic te-a constrâns să nu pleci de lângă Kailas, nimic din asta nu s-a întâmplat, în schimb el și-a ieșit din minți și acum e băgat în mocirlă până la gât. Ce nu luăm în considerare în ecuația asta? Ceva ne scapă, clar.

Îmi ridic privirea spre el.

—Că poate nu eu am fost ținta în tot timpul ăsta. Asta nu luăm în considerare! N-a fost niciodată vorba despre mine, ci despre el!

Clipește, surprins.

—Atunci e clar că această Helsinka vă cunoaște foarte bine pe amândoi, fiindcă a anticipat dinainte tot scenariul. Știa cum va reacționa, știa că va merge prea departe și că va fi arestat. Treaba se complică prea mult, rotițele mele încep să nu mai funcționeze! se vaită

—Au funcționat vreodată?

Tresărim amândoi și fixăm persoana care ne privește din prag, complet șocați. Kailas are o sprânceană ridicată-n sus, stă sprijinit cu capul de tocul ușii și se uită la noi nonșalant și ușor amuzat, de parcă nu s-a întâmplat nimic, de parcă eu nu mai aveam puțin și mă stingeam din cauza grijii!

—Ești aici, murmur, complet debusolată

—Și ești fericită?

Saklas sare în picioare și se năpustește asupra lui, lovindu-l cu putere în umăr.

—Tu ești sănătos la capul ăla? Mă bucur că ești întreg, chiar mă bucur, dar am de gând să te dezmembrez chiar eu! Cum ai putut să faci așa ceva, inconștientule? Ai călcat un Înțelept pe fondul divin! Am fi mândrii în alte condiții, dar acum meriți să îmi fac haină de pene din aripile tale!