17.Razbunarea Ciorilor de Leight Bardugo

63 0 0
                                    

Kaz Brekker si echipa lui tocmai au dat o lovitura atat de indrazneata, incat nici ei nu credeau ca vor scapa teferi. Dar in loc sa puna mana pe o recompensa consistenta, sunt nevoiti sa lupte din nou pentru vietile lor. Inselata si slabita de rapirea unui membru important, echipa a ramas fara resurse, fara aliati si fara speranta. In timp ce in Ketterdam se aduna forte puternice din intreaga lume, dornice sa smulga secretele periculosului drog numit jurda parem, rivali vechi si dusmani noi pun la incercare iscusinta lui Kaz si loialitatile fragile din cadrul echipei. Pe strazile intunecate si intortocheate ale orasului se va da un razboi, o lupta pentru razbunare si ispasire care va decide soarta lumii Grisha.
Greu tare am dus la capăt această lectură și nu din cauză că are 700 de pagini, ci pt că am citit vol 2 la prea mare distanță de primul si efectiv nu mi-am mai amintit personajele și acțiunea, ceea ce a făcut dificilă reacomodarea. În fine, după vreo 150 de pagini m-am dumirit.
La fel ca si în vol 1, autoarea își menține stilul alert si scriitura detaliată, astfel încât te prinzi repede în poveste și nici nu simți când trece timpul.
Îmi amintesc ce sentiment de gol mi-a lăsat momentul când Inej a fost capturată și abia asteptam vol 2 cu deznodământul. L-am aflat. Nu vi-l spun. �
Autoarea specifică într-un interviu că această carte poate fi citită si individual de prima, dar credeti-mă... nu! Eu am citit seria Grisha dupa Banda celor șase ciori si deși n-au nicio legătură, tot am avut impresia că altfel aș fi priceput lucrurile dacă ordinea era inversă, dar aici... e și mai complicat.
La fel ca și în primul vol, se continuă dezvăluirile din viețile personajelor, acestea chiar evoluează într-o oarecare măsură și îți e imposibil să nu le îndrăgești. Nu chiar pe toate, dar na, marea lor majoritate.
Mă surprinde cu câtă minuțiozitate descrie autoarea tot... este foarte atentă la detalii pt ca de multe ori, în timp ce citeam, dacă închideam ochii, parcă eram acolo, lângă ei.
Chiar dacă e o carte cu și despre adolescenți, e una scrisă bine. Poate că spre sfârșit autoarea s-a plictisit, nush, ideea e că mi-aș fi dorit să dea mai mult din casă, mi-ar fi placut un epilog. N-a fost. Oricum, cartea bine structurată, bine scrisă, interesantă și alertă.
Ii dau 4 stele pt ca mi-a plăcut mai mult primul vol... dar in rest, cred ca este o duologie reușită.

Recenzii carti (citite 2020)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum