83. Tacerea femeilor de Pat Barker

20 0 0
                                    

Cand regina Elena este rapita de troieni, grecii pornesc pe mare in cautarea ei, asediind cetatea Troiei. Inchisa in tabara soldatilor greci, se afla o alta regina captiva, Briseis. Condamnata sa i se supuna in asternut si sa fie sclava lui Ahile, barbatul care i-a ucis familia, Briseis devine un pion

in jocul amenintator intre luptatorii epuizati si plini de frustrare. In secolele care vor urma celui mai faimos dintre razboaie, Razboiul Troian, istoria aproape ca o va ignora pe aceasta femeie, reducand-o la un detaliu neinsemnat dintr-o poveste sangeroasa ai carei actori principali sunt niste barbati insetati de razbunare – dar Briseis are de spus o cu totul alta poveste...

Cu o scriitura impecabila, presarata deopotriva cu momente de frumusete si teroare, Tacerea femeilor urmareste destinul unei femei extraordinare si reinvie una dintre cele mai glorioase povesti ale lumii antice.

Fictiunea istorica ma captiveaza de cele mai multe ori, (rezonez cu diferite situatii) asa ca aceasta carte a venit la fix. O aveam de mult pe lista si cred ca am tot amanat-o pentru ca peste tot pe unde am citit despre ea, a reiesit ca este o repovestire a Iliadei, iar mie Iliada nu mi-a placut, insa ma bucur ca am reusit sa-i dau o sansa, pentru ca mi s-a parut o lectura bunicica. Este o poveste interesanta, destul de documentata, narata la persoana intai, scrisa intr-o cheie feminista (pentru ca in prim plan o avem pe frumoasa Briseis), dar nu atat de feminista incat sa devina penibila. Este un fel de echilibru pe care autorul l-a pastrat si asta o face o poveste mai usor de digerat.

Briseis ne aduce in fata, ororile razboiului si chinurile vietii de sclava la care este supusa atunci cand este rapita din cetatea sa. Cred ca cei care au citit Legendele Olimpului, sau carti ce se invart in jurul Greciei antice, vor fi destul de captivati de poveste. Recunosc nu sunt chiar pe segmentul meu, prefer mai degraba cartile cu si despre al doilea razboi mondial, dar nici asta n-a fost rea.

Portretul lui Ahile este destul de prezent in carte, pentru ca Breseis, oricat de mult l-ar ura, ajunge sa-l vada diferit si poate chiar sa-i inteleaga alegerile.

Sa nu va asteptati la o fictiune istorica romantica, pentru ca e departe de asa ceva, dar e o carticica buna.

Ii dau 4 stele si cred ca e o nota corecta.

Recenzii carti (citite 2020)Where stories live. Discover now